Încheiat şi eşuat, referendumul constituţional pentru redefinirea familiei a pornit un tavălug al acuzaţiilor, al căutării vinovaţilor, stabilirii învingătorilor şi învinşilor. Dincolo de întrebările legitime ivite după acest referendum, rămân însă şi lecţiile pe care societatea românească le-ar avea de învăţat. Lipsa dialogului, minciuna, manipularea, necunoaşterea agendei publice sau creştinismul de faţadă sunt doar câteva din problemele scoase la iveală de acest referendum.
O primă lecţie a referendumului ar fi să-i cunoaştem mai bine pe cei de lângă noi şi să renunţăm în a-i eticheta la prima strigare. Psihosociologul Septimiu Chelcea, profesor emerit la Universitatea Bucureşti, nu se înscrie în corul celor care caută asiduu vinovaţi şi spune că referendumul a eşuat pentru că românii l-au considerat inutil.
“După referendum, se caută în zadar vinovații: ba partidele politice, ba Biserica Ortodoxă Română, și, ce mi se pare mie cu totul deplasat, psihologia poporului român, care chipurile ar fi de tipul < Gică contra >. Ca psihosociolog preocupat de studiul identității naționale a românilor, pot spune că românii își autoatribuie, printre primele cinci caracteristici, inteligența. Sigur, este o reprezentare socială, dar imaginea de sine are, chiar dacă nu în totalitate, corespondență cu realitatea. Așa cum spunea G. Călinescu în Istoria literaturii române de la origini până în prezent,
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, vine cu o listă mai lungă cu probleme şi tot atâtea lecţii de învăţat după referendumul de duminică.
El admite că există o oarecare ruptură între agenda Bisericii şi agenda cetăţeanului. Astfel, o lecţie pentru BOR ar fi “necesitatea implicării şi mai intense a bisericii şi a tuturor cultelor religioase, care includ majoritara societate civilă, în actul de comunicare pe teme de larg interes public, dar şi cunoaşterea mai accentuată a agendei omului contemporan”. Om contemporan, pentru care, spune Vasile Bănescu, trăirea creştinismului este din ce în ce mai puţin un mod de viaţă asumat. “O autentică viziune creştină asigură luciditate şi discernământ şi este antidotul optim la ideologizarea gândirii”, subliniază purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.
El atrage atenţia şi asupra ideologiei marxismului cultural, tot mai prezentă în societatea noastră, dar pe nedeplin conştientizată, şi, care, în opinia sa, va avea efecte nocive, inclusiv asupra căsătoriei şi familiei.
De asemenea, Vasile Bănescu arată că referendumul de duminică a devoalat “criza gravă de onestitate în dezbaterile publice, lipsa dialogului în spaţiul mediatic, ceea ce permite proliferarea unor uriaşe manipulări, chiar şi în cazul unei teme civice şi de moralitate publică, aşa cum a fost tema referendumului pentru definirea clară a căsătoriei”.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei vorbeşte şi despre o politizare toxică a temei referendumului, apatia societăţii faţă de teme legate de moralitatea publică, minciuna şi manipularea ideologică din spaţiul public, în condiţiile unei societăţi deja vulnerabile din cauza unei educaţii publice foarte grav pauperizate. De asemenea, Vasile Bănescu acuză “infantilismul nefiresc” de a pune semnul egal între boicotarea unui demers civic susţinut de 3 milioane de cetăţeni cu respectul (închipuit) pentru o democraţie participativă.
Oltul rămâne Olt
Referendumul local organizat duminică pentru schimbarea denumirii județului Olt în Olt – Romanați a fost invalidat din cauza prezenţei scăzute la vot. Conform datelor oficiale, din cele 369.525 de persoane înscrise în liste, s-au prezentat la vot 96.103 de cetăţeni, reprezentând 26,01% din totalul persoanelor cu drept de vot. Dintre aceştia, 54.958 de alegători, ( 58,76%), au spus DA, în timp ce 38.577, (41,24%), au spus NU. 2279 de voturi au fost declarate nule. Iniţiativa schimbării numelui judeţului Olt a aparţinut unui grup format din reprezentanţii unor asociaţii, ai autorităţilor judeţene şi locale şi parlamentari.