Uitarea este asociată mai degrabă cu vârsta a treia, însă, astăzi, tot mai mulţi tineri se plâng de faptul că uită lucruri banale, că nu-şi amintesc cuvinte uzuale şi se tem că acestea sunt semnele unei afecţiuni teribile, boala Alzhaimer. Profesor dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), avertizează că stilul de viaţă şi suprasolicitarea influenţează foarte mult apariţia tulburărilor de memorie, iar momentele de uitare sunt semnalele alarmă pe care le trage organismul pentru a nu se ajunge la stări patologice, ireversibile.
Afecţiunile neurologice continuă să ia amploare la nivel mondial, iar una dintre principalele cauze este că nivelul provocărilor pe care sistemul nervos trebuie să le suporte este în creştere. Cifrele oficiale arată că, la nivel european, una din trei persoane are probleme sau suferă de afecţiuni neurologice şi psihiatrice, începând de la insomnie, până la demenţă.
Îmbătrânirea precoce a creierului este tot mai des întâlnită, iar la primele „goluri” de memorie, mulţi tineri intră în panică. Însă, tulburările de memorie nu sunt cauzate doar de leziuni care apar la nivelul creierului. Ele pot avea cauze din cele mai diverse, pot fi banale şi reversibile, iar teama de Alzheimer este de cele mai multe ori nefondată, spun specialiştii. Cu toate acestea, nu sunt deloc de neglijat.
„Dacă n-am uita, ar fi un dezastru”
„Tulburările de memorie pot fi circumstanţiale. Orice persoană poate avea mici tulburări de memorie, pentru că, până la urmă, uitarea este un mecanism normal. Dacă n-am uita, ar fi un dezastru. De exemplu, în boala Parkinson este o problemă de ştergere a anumitor programe motorii şi se încalecă unele peste altele, nu sunt şterse la timp. Până la urmă, memoria are o funcţie şi nu trebuie să se supraîncarce. Când se supraîncarcă, se derulează prea multe programe unele peste altele şi atunci apar dischineziile în programe motorii. E un defect de ştergere a unei memorii motorii, a unor programe. Din cauza asta trebuie să distingem între tulburările de memorie, ca boală, şi tulburările de memorie care apar la suprasolicitare. Trebuie să înţelegem că sunt un limbaj al corpului, ne spun ceva: faptul că trebuie să dormim, că trebuie să ne odihnim, că trebuie să facem o schimbare. Dacă tu nu înţelegi şi nu ştie cineva să-ţi interpreteze aceste lucruri, atunci semnalele pe care ţi le transmite nu au finalitate şi vei trece într-o altă fază, perturbarea se va internaliza şi va merge spre rău”, a explicat prof. dr. Dafin Mureşanu, subliniind faptul că „stilul de viaţă influenţează foarte mult apariţia tulburărilor de memorie”. Potrivit medicului, somnul şi odihna sunt foarte importante pentru sănătatea creierului. În plus, mai sunt şi factori externi - diverşi agenţi fizici şi chimici - care pot produce perturbări ale memoriei.
Când trebuie să ne îngrijorăm?
Potrivit prof. Mureşanu, momentul în care o tulburare de memorie reversibilă, apărută pe fondul suprasolicitării, devine una patologică este foarte greu de delimitat şi depinde de particularitatea fiecărui individ în parte. Însă, o pierdere a memoriei
recente, care se repetă, poate fi un semn de instalare a unei forme de demenţă. Diagnosticul trebuie stabilit de medic, iar consultul unui specialist este absolut necesar “când există pierderi ale memoriei recente, când sunt constante, repetitive, când au intensitate mare”, subliniază medicul.
„Avem aşa numita tulburare uşoară de memorie, care se poate testa, se poate evalua prin teste psihologice şi se poate vedea unde te afli. Sunt teste foarte bine calibrate care îţi atrag atenţia. Dar, dacă ai o tulburare de memorie sistematică într-un anumit domeniu, cred că este de datoria aparţinătorului sau a pacientului să se adreseze, în primul rând, unui medic neurolog, iar neurologul să îl trimită la un consult psihologic, după consultul neurologic”, spune prof. Dr. Mureşanu.
„Lucrul sub stres şi sub presiune, frica, spaimele, instabilitatea, nesiguranţa, frustrările - toate lucrurile acestea generează contexte care apasă”, a precizat prof. dr. Dafin Mureşanu.
Potrivit specialiştilor, un stil de viaţă sănătos, cu activităţi fizice şi intelectuale zilnice, dar şi cu o alimentaţie sănătoasă, poate consolida scutul de protecţie al creierului şi, implicit, evitarea îmbolnăvirii acestuia.
Tratarea bolilor neurologice şi neurorecuperarea, dezbătute în Grecia
Tulburările de memorie şi bolile pe care le pot dezvolta acestea reprezintă una dintre temele importante care au fost dezbătute, zilele trecute, la cel de-al XIII-lea Congres al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) care s-a desfăşurat în perioada 5-8 octombrie, în Rodos, Grecia. Manifestarea ştiinţifică organizată de către SSNN în parteneriat cu Institutul de cercetare şi diagnostic RoNeuro din Cluj Napoca, Societatea Română de Neurologie, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj şi Academia de Ştiinţe Medicale din România a reunit aproximativ 200 de neurologi din 11 ţări (SUA, Rusia, Germania, Polonia, Israel, Austria, Suedia, Ucraina, Uzbekistan, Kazahstan şi România).