Jurnalul.ro Cultură Muzica Grieg, Sibelius și Ceaikovski, în închiderea stagiunii simfonice 2021-2022 a Filarmonicii „George Enescu”

Grieg, Sibelius și Ceaikovski, în închiderea stagiunii simfonice 2021-2022 a Filarmonicii „George Enescu”

de Magdalena Popa Buluc    |   

Joi, 30 iunie , Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, condusă de dirijorul bulgar Emil Tabakov, prezintă publicului concertul de  închidere a stagiunii simfonice 2021-2022. Programul este alcătuit din lucrările: Peer Gynt - Suita nr. 1, op. 46 de Edvard Grieg, Concertul în re minor pentru vioară și orchestră, op. 47 de Jean Sibelius, cu violonistul italian Vikram Sedona  în ipostază solistică, și  Simfonia nr. 4, în fa minor, op. 36 de Piotr Ilici Ceaikovski.

Peer Gynt   a fost compusă de către Edvard Grieg în 1874, având ca inspirație tema piesei de teatru cu titlu omonim, scrisă de scriitorul norvegian Henrik Ibsen. Muzica urmărește zbuciumatul drum al eroului Peer Gynt, care părăsește meleagurile natale spre a ajunge, după nenumărate aventuri, în lumea fantastică a trolilor și pe țărmurile Africii, în permanentă căutare de sine. La sfârșitul unei vieți irosite, Peer găsește izbăvire în dragostea neclintită a devotatei Solveig, care l-a așteptat într-o colibă din pădure timp de treizeci de ani. Cântecul lui Solveig rămâne una dintre cele mai emoționante partituri din creația lui Grieg.

Concertul în re minor pentru vioară și orchestră, op. 47  a avut prima versiune compusă în 1903, după ce  Jean Sibelius se afirmase drept compozitorul cel mai reprezentativ al țării sale, Finlanda. Considerat drept unul dintre cele mai dificile concerte pentru vioară scrise vreodată, în esenţă lucrarea  etalează calitățile solistului. Compozitorul renunţă la prototipul romantic, prin dialoguri tulburătoare între solist şi orchestră. Romantică în fond, nordică în idiom, muzica lui Sibelius prezintă o nostalgie tipic scandinavă. După ce Jascha Heifetz a înregistrat Concertul pentru vioară de Sibelius în anii 1930, acesta a început să se bucure din ce în ce mai mult de aprecierea publicului şi a interpreţilor, fiind astăzi printre lucrările de referinţă ale literaturii concertante pentru vioară, potrivit muzicologului Octavia-Anahid Dinulescu.

 

În  Simfonia nr. 4, în fa minor, op. 36 , scrisă între 1877 și 1878, ideea sorții necruțătoare, denumită de Ceaikovski în mod simbolic "fatum", explodează cu o înverșunare implacabilă la începutul lucrării, dar și în finalul acesteia. Cu toate acestea, voia bună, izvorâtă din identificarea cu sufletul colectiv, va fi dominantă în cele din urmă. „Dacă nu găsești în tine motive de bucurie, privește la ceilalți oameni. Mergi în popor. Uită-te cum acesta știe să se înveselească, dăruindu-se din toata inima bucuriei. Bucură-te de veselia altora. E bine, totuși, să trăiești!”, mărturisea compozitorul.

 

EMIL TABAKOV

 

Dirijorul Emil Tabakov este invitat adesea pe scene din Germania, Anglia, Danemarca, Suedia, Polonia, Franţa, Italia, Rusia, Spania, România, Austria, Elveţia, Belgia, Statele Unite, Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Singapore, Taiwan, Brazilia, Israel, Olanda, Africa de Sud, Cuba, Ecuador, Columbia. A dirijat reprezentaţii de operă la Teatro „La Fenice” şi Teatro Reggio-Torino, precum şi concerte la pupitrul unor orchestre de prestigiu: Orchestre National de France, Orchestre Philharmonique de Radio France, Orchestre National d’Île de France, Orchestre National de Lille, Orchestre National de Lorraine, Orchestre d’Avignon, Orchestre de Cannes, Orchestre de Nantes, Symphony Orchestra of Arena di Verona, Tchaikovsky Symphony Orchestra of Radio Moscow, Moscow Philharmonic, New Russia Orchestra, Neue Philharmonie Westfalen, Bochum Symphony Orchestra, Seoul Philharmony, Tokyo City Philharmonic Orchestra, Rio de Janeiro Symphony Orchestra, Sao Paolo Symphony Orchestra, Symphony Orchestra of the State of Mexico, Monterrey Symphony Orchestra, Athens Philharmonic Orchestra, Istanbul State Symphony Orchestra, Bourusan Symphony Orchestra (Istanbul), Presidential Symphony Orchestra Ankara. Repertoriul său este vast, cuprinzând lucrări de la clasicism şi romantism până la genurile muzicii contemporane. A realizat înregistrări, incluzând numeroase integrale: simfoniile de Mahler (într-un set de 15 CD-uri), simfoniile, uverturile, concertele pentru pian şi Recviemul german de Brahms, simfoniile de Scriabin, concertele pentru pian de Beethoven, dar şi Concertul pentru orchestră, Mandarinul miraculos de Bartók, Recviemul de Verdi ş. a., la casele de discuri Balkanton, Elan, Capriccio Delta, Mega-Music, Pentagon, Gega-New, EMI.

  Emil Tabakov a primit distincţia „Muzicianului anului” în 1992, acordată de Radiodifuziunea Naţională din Bulgaria şi, în 2009, „Crystal Lyre” de către Uniunea Muzicienilor din Bulgaria. A fost nominalizat „Omul anului” (1992) şi inclus în „100 best professionals” (2012) de către International Bibliographic Centre in Cambridge.

 

VIKRAM SEDONA

 

Vikram Francesco Sedona s-a născut la Treviso în 2000 și a început studiul viorii la vârsta de șase ani, cu prof. Selina Cremese. A continuat să studieze la Conservatorul Benedetto Marcello din Veneția cu prof. Bruna Barutti. Din 2016, studiază sub îndrumarea violonistei Silvia Marcovici la Universitatea de Muzică și Artele spectacolului din Graz, Austria. Vikram a câștigat numeroase concursuri internaționale, între care Concursurile Andrea Postacchini (2017), George Enescu (2018) și Valsesia Musica (2019). Între angajamentele sale pot fi amintite concerte în festivaluri precum George Enescu sau Festivalul Radio France Montpellier Occitanie.

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri