El precizează că aceste vase au fost zărite de două ori în 2022 iar "În acest moment este imposibil să stabilim exact efectele, pentru că lipsesc foarte multe date. La nivelul apei nu sunt modificări semnificative, dar efectele în biosferă se văd în timp îndelungat", spune acesta.
Totodată, joi, se începe studierea rutelor sturionilor pentru a vedea dacă au fost afectate.
"Este imposibil să stabilim care ar putea fi efectele generate exclusiv de acest subiect pe care îl discutăm, și anume adâncirea şenal navigabil pe Chilia-Bîstroe, pentru că ne lipsesc foarte multe date. Practic, toate informațiile care circulă sunt extrem de contradictorii, iar noi la momentul de față nu cântărim lucrurile decât pe baza unor supoziții.
Nouă nu ni s-a prezentat niciun proiect tehnic căruia să contrapunem argumente de ordin științific. Neavând așa ceva, vă dați seama că nu putem pleca de la niciun fel de premise în evaluarea pe care urmează să o facem.
Nu considerăm că sunt modificări semnificative de natură să îngrijoreze sau dacă acestea sunt, nu putem stabili cu exactitate cauzele.
După cum știm, nivelul Dunării fluctuează prin limite superioare sau inferioare în permanență. Am întrebat ce-i cu ele, ni s-a spus da, fac lucrări de întreținere... ", a explicat Gabriel Marinov, la Antena 3 CNN.
Comisia Europeană a transmis că știe despre informațiile apărute în mass-media din România despre desfășurarea unor lucrări majore pe Canalul Bîstroe și brațul Chilia (care aparține României). Executivul comunitar a cerut informații suplimentare de la Kiev.
De partea cealaltă. Ucraina se contrazice în declarații, transmițând CE că face lucrări de "dragaj operațional" la porturile de pe Dunăre, dar că nu plănuiește "lucrări majore" pe brațul Chilia sau canalul Bîstroe, însă unii oficiali de la Kiev vorbesc despre o adâncire operațională pentru a permite exporturile de cereale.
Guvernatorul Deltei Dunării despre efectele adâncirii Canalului Bâstroe