În urma dezbaterii care a avut loc ieri, la Ministerul Justiției, s-a luat decizia modificării proiectului inițial, dar nu a fost stabilită modalitatea prin care se va da legea grațierii. Aproape toți participanții la consultare au propus renunțarea la adoptare prin Ordonanță de Urgență sau prin asumare, aducând argumente pentru introducerea acestei legi în dezbaterea parlamentară. De asemenea, au fost discutate mai multe aspecte legate de modificările la Codul Penal și Codul de Procedură Penală.
Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a subliniat în mai multe rânduri că nu vor beneficia de graţiere nici violatorii, nici criminalii, nici recidiviştii și nici corupții. “Avem în vedere și proiectul pe care l-a promovat vechiul Guvern (varianta prezentată de fostul ministru tehnocrat, Raluca Prună n.r.), precum și propunerea pe care colegii de la PNL au propus-o, cu introducerea brățărilor. Le vom analiza pe toate”, a declarat ministrul Iordache.
Opinii pro și contra grațierii
"Din moment ce sunt zeci de mii de oameni în stradă, care cer retragerea acestor ordonanțe, nu înțeleg ce rost mai are această dezbatere", a ținut să precizeze unul dintre reprezentanții ONG-urilor participante la dezbateri. Gigi Becali a reușit din nou să atragă atenția, cu un discurs prin care s-a opus legii grațierii în forma în care a fost propusă, precizând că este nevoie de o extindere a măsurilor pentru mult mai mulți deținuți. "Dați drumul la oameni afară din pușcărie, că nu sunteți stăpâni de sclavi!", a spus Becali, care i-a acuzat pe directorii de penitenciare și pe șefii ANP de tratarea inumană a deținuților. Un adevărat scandal a pornit de la afirmațiile lui Florentin Scaleţchi, preşedintele Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului, condamnat la șase ani de închisoare, pentru fapte de corupție. Acesta a propus executarea pedepselor cu închisoarea la domiciliu pentru cei care au de efectuat mai puțin de cinci ani. “Fără brățări, pentru că există telefoane mobile”, a completat Scaleţchi.
Retragerea proiectelor de OUG
La dezbateri au mai luat cuvântul, între alții, președintele Asociației Haiducilor, președintele Asociației Victimelor Mineriadelor și chiar un lider de ONG pentru protecția animalelor. Printre cele mai bine argumentate opinii s-a numărat cea a președintei APADOR CH, Nicoleta Andreescu, aceasta susținând, asemenea majorității, că cea mai bună soluție ar fi retragerea proiectelor de OUG și introducerea lor în Parlament. Principalele argumente pentru schimbarea procedurii, susținute de cei mai mulți ONG-iști, au fost acelea că nu este constituțională modificarea politicii penale prin OUG. Printre nemulțumirile exprimate în legătură cu modificările care trebuie aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală se numără dezincriminarea abuzului în serviciu.
Ministrului i s-a cerut demisia
Asociația “Iinițiativa România” a dat startul cererilor de demisie a ministrului, începând prin a afirma că această întâlnire este o farsă. "Recunoașteți că scopul acestor ordonanţe este să scăpaţi de răspunderea penală şi de executarea unor pedepse câteva zeci sau sute de prieteni sau factori politici. Acesta este scopul. Este un fapt recunoscut de ambasadele principalelor state partenere, de ONG-uri şi de sistemul judiciar în integralitatea lui”, i s-a adresat ministrului Mihai Poliţeanu, de la asociația "Iniţiativa România". Acesta a mai spus că ministrul nu mai este un partener credibil de dialog, după ce a promis că orice astfel de modificare legislativă va fi luată de Parlament, însă a adus două proiecte de OUG. “Din punctul nostru de vedere, sunteţi compromis ca ministru al Justiţiei. Textul notei de fundamentare privind graţierea este plin de falsuri. Există două soluţii pe care noi le recomandăm: să retrageţi aceste ordonanţe de urgenţă şi să vă daţi demisia", a mai spus reprezentantul asociației, apoi aceleași idei au fost formulate și de alți ONG-iști.
“Pentru graţiere, de la început am spus mai multe principii pe care le vom respecta, nu se adresează unor anumite persoane, ci încercăm să redresăm anumite condiţii din penitenciare” Florin Iordache, ministrul Justiției
Decizia rămâne în pronunțare
Florin Iordache a declarat, la finalul dezbaterii publice, că varianta iniţială a actelor normative va fi modificată, urmând a se stabili dacă vor fi adoptate de Guvern sau dacă discuţiile se vor muta în Parlament. “Rostul consultării este să preia puncte de vedere, o serie de observaţii am primit de la societatea civilă şi de la cetăţeni şi le vom avea în vedere”, a precizat ministrul.
“În niciun caz nu s-a justificat în mod real necesitatea adoptării acestor acte normative. Procedura este că ele trebuie puse în transparenţă decizională pentru minimum 30 de zile” Nicoleta Andreescu, APADOR CH
În cadrul dezbaterilor s-a discutat și de măsurile alternative pentru reintegrarea foștilor condamnați în societate și pe piața forței de muncă, astfel încât să fie redusă recidiva. Directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Marius Vulpe, a declarat că din statisticile ANP reiese că în penitenciare sunt 45% recidiviști. “Deținuții care se grațiază, așa cum sunt și deținuții care se eliberează condiționat astăzi, mâine sau pe perioada următoare, nu sunt supravegheați, ci au doar o eliberare condiționată. Nu există nicio garanție că un om care a comis o infracțiune nu o va mai face încă o dată”, a spus Marius Vulpe. Legislația în vigoare nu permite nici măcar crearea unor programe de integrare pentru condamnații care își ispășesc pedepsele.
Varianta tehnocrată: reducere cu 10% a tuturor pedepselor
Actualul ministru al Justiției a declarat, pentru Jurnalul Național, că nu exclude nici varianta de proiect propusă de fostul ministru, Raluca Prună, anul trecut. Proiectul prevedea reducerea pedepselor cu o zi la fiecare zece zile de pedeapsă executate, adică, practic, o reducere de 10% din pedeapsă, pentru toți condamnații, indiferent de fapta comisă. Deși era și aceasta o propunere de grațiere, chiar dacă parțială, nimeni nu a ieșit în stradă să protesteze împotriva deciziei fostului ministru, în schimb, fostul ministru Raluca Prună a ieșit de două ori la protestul împotriva grațierii. "Noi suntem înainte de decizia-pilot și trebuie să recunoaștem că avem condiții precare în penitenciare și am creat acest cadru, un tip de recurs care nu e bănesc, dar poate fi evaluat în bani. La fiecare 30 de zile primești trei zile câștig. E un tip de compensare pe care persoana deținută în condiții precare o poate primi", explica, acum trei luni, fostul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, subliniind faptul că cei care trec printr-un penitenciar și execută o pedeapsă sunt persoane care au greșit, dar scopul fundamental al pedepsei este îndreptarea și reîntoarcerea în societate. Tot Raluca Prună este cea care a declarat că este nevoie de o grațiere, pentru că CEDO urmează să penalizeze România cu 8 euro pe zi pentru fiecare deținut. ONG-urile care se opun proiectului de grațiere au precizat că în Italia, țara dată ca exemplu și de fostul ministru, și de cel actual, numărul micilor infracțiuni s-a triplat după aplicarea măsurii grațierii.
Preşedintele Klaus Iohannis a scris ieri pe Facebook că solicită Guvernului „să abandoneze” demersurile privind graţierea şi modificarea Codurilor Penale, subliniind că „vocea oamenilor nu poate fi ignorată”. Replica ministrului Justiției a fost: „Voi veni în faţa Guvernului cu nişte acte coerente, care să respecte consultarea publică".
Au fost depuse peste 3.000 de propuneri, de care ministrul Justiției a promis că va ține cont. Totuși, din dezbaterea care a avut loc ieri – contestată categoric de cei care se opun proiectelor de OUG, ca fiind „doar o înscenare, nu o dezbatere serioasă” - am putea pune cap la cap mai multe propuneri, astfel încât să ne dăm seama cum ar arăta viitoarele modificări legislative. Astfel, una dintre propuneri a fost revenirea la pedeapsa de maximum 15 ani pentru abuzul în serviciu, în timp ce s-a cerut reducerea tuturor pedepselor, pentru a se ajunge mai aproape de media europeană. În România, media pedepselor este de șase ani – după ce pedepsele oricum au fost reduse de actualul Cod Penal, intrat în vigoare la 1 februarie 2014 și adoptat de Guvernul Boc prin asumarea răspunderii -, în timp ce media în UE este de până la un an de închisoare. Dacă ambele propuneri se vor lua în considerare, se constată că se exclud reciproc, dar se poate face o excepție pentru abuzul în serviciu, una discriminatorie, prin care pedeapsa ar reveni la maximum 15 ani, condamnații ar fi pedepsiți exemplar, astfel încât ar rezulta o pedeapsă mult mai mare decât pentru crimă sau viol, dacă celelalte pedepse ar urma să scadă.
O altă propunere a fost reeducarea minorilor care au comis infracțiuni, în loc de închiderea lor în centrele actuale în care își ispășesc pedepse reduse deja la jumătate. Statisticile arată că peste 300 de minori sunt condamnați anual pentru crime și violuri, iar numărul lor este în creștere, de la un an la altul. De asemenea, recidiva în rândul minorilor și a foștilor infractori minori care ajung majori depășește cu 50% procentul de recidivă de 45% al totalului condamnaților din România. Corelând acest fenomen cu situația din Italia, unde aplicarea măsurii grațierii pentru fapte minore a atras iemdiat o triplare a furturilor, situație pusă chiar pe seama acestei măsuri, s-ar putea considera că minorii care comit fapte grave și nu sunt pedepsiți ar fi încurajați să comită fapte și mai grave. Sau, mai rău, că un număr mai mare de minori ar putea deveni infractori, pentru că legea îi va proteja. Practic, de fiecare dată când mor oameni, fiind victime ale criminalilor, constatăm că pedepsele sunt mult prea mici, iar cei mai mulți criminali și violatori sunt recidiviști, dra se cere reducerea pedepselor, pentru a se rezolva astfel problema suprapopulării penitenciarelor. Pe de altă parte, se cere eliminarea oricărei forme de discriminare, dar și departajarea între condamnații care nu provin din sfera politicului și politicieni.
Cei care s-au opus ordonanțelor au mai argumentat prin nevoia imediată de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor din spitale și școli, nu de îmbunătățirea situației din penitenciare. În același timp, tot opozanții au cerut îmbunătățirea condițiilor din penitenciare, investiții majore, construirea de noi spații de detenție și aducerea închisorilor românești la nivelul celor din UE, în loc de măsuri pentru diminuarea numărului de deținuți. Situația actuală din închisori arată că suprapopularea este generată de un deficit de circa 10.000 de locuri, la un total de condamnați care variază în ultimii ani între 30.000 și 27.000, fiind în scădere în ultimii trei ani. Din calculele făcute de fostul ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, susținute de fostul ministru Raluca Prună, reiese că cele 10.000 de locuri ar costa peste 1 miliard de euro. Sindicatele din penitenciare au calculat chiar mai mult, pentru că există deja un deficit de peste 8.000 de oameni în sistem și s-ar ajunge la circa 15.000, astfel încât să se acopere nevoia de personal în închiosori. Sindicatele deja se revoltă, de câțiva ani, din cauza lipsei de personal, care a generat o situație fără precedent, în care angajații sunt obligați să lucreze peste 1.000 de ore în plus anual și unele posturi de pază din penitenciare se asigură cu ajutorul condamnaților.