Împărţirea banilor în judeţe de la bugetul central creează în fiecare an mari nemulţumiri. Unele administraţii se plâng că primesc înapoi prea puţini bani faţă de câţi trimit la Bucureşti, iar cele mai sărace judeţe reclamă că nu sunt sprijinite suficient de la centru pentru a recupera decalajele economice. Când vine vorba despre gestionarea bugetelor locale, toate administraţiile au însă un numitor comun: risipa. Potrivit ultimul raport al Curţii de Conturi privind finanţele publice locale, la nivelul anului 2015 prejudiciile şi abaterile financiar-contabile au depăşit suma de 7,63 de miliarde de lei. La un curs mediu de 4,445 lei/euro stabilit de BNR pentru anul 2015, haosul din administraţiile publice locale a înghiţit 1,76 miliarde de euro.
Campionul abaterilor a fost Municipiul Bucureşti, suma reţinută în raportul inspectorilor Curţii de Conturi ridicându-se la 2,2 miliarde de lei. Prejudiciile provocate de gestionarea deficitară a bugetelor s-ar ridica la suma de 264,33 milioane de lei, iar abaterile financiar-contabile la 1,89 de miliarde de lei. De asemenea, în urma controlului, au fost stabilite venituri suplimentare în sumă de aproape 13,45 milioane de lei.
Brambureală mare în administraţiile Clujului
Dacă tragem linie şi adunăm toate sumele imputate sau stabilite suplimentar de către inspectorii Curţii de Conturi pentru a fi recuperate, tabloul debandadei din administraţiile locale arată că în toate judeţele ţări, zeci sau sute de milioane de lei sunt pierduţi sau rătăciţi. La nivelul anului 2015, administraţiile care au gestionat cel mai prost banii publici au fost în judeţul Cluj, unde veniturile necalculate, neevidenţiate şi nevirate, prejudiciile şi abaterile financiar-contabile (la care se adaugă accesoriile) s-au ridicat la suma de 385,19 milioane de lei. El a fost urmat de judeţele Caraş-Severin cu 363,29 milioane de lei şi Constanţa cu 300 de milioane de lei.
Băcăuanii au fost campioni la prejudicii
În topul administraţiilor care au prejudiciat cel mai mult bugetele locale s-au numărat cele din judeţele Bacău (44 milioane de lei), Buzău (36,7 milioane de lei) şi Timiş (30 milioane de lei). În schimb, cele mai atente la modul cum s-au cheltuit banii, dacă este să ne luăm după prejudiciile constatate, au fost judeţele Ialomiţa (2,44 milioane de lei), Vaslui (2,8 milioane de lei) şi Călăraşi (2,82 milioane de lei).
Aleşii constănţeni, darnici pe banii publici
Neglijenţa cu care sunt administrate bugetele locale este dovedită şi de valoarea sumelor stabilite ca venituri suplimentare de către inspectorii Curţii, venituri pe care primăriile au uitat să le mai calculeze.
Cele mai darnice s-au dovedit primăriile din judeţul Constanţa, care au uitat de 50 de milioane de lei.
Aproape la fel de darnici au fost şi aleşii locali din judeţul Cluj, în sarcina cărora Curtea de Conturi a stabilit venituri suplimentare de circa 44 de milioane de lei, el fiind urmat, la mare distanţă, de judeţul Tulcea, cu 21 de milioane de lei.
340.379.000 a fost valoarea abaterilor financiar-contabile stabilite la nivelul administraţiilor locale din judeţul Bihor, aceasta fiind şi cea mai mare din ţară.
Plăţile ilegale, fără documente justificative, atribuirea după rubedenii şi prietenii a acontractelor de achiziţii publice sunt principalele cauze identificate de inspectorii Curţii de Conturi care au dus la prejudicierea cu sute de milioane de lei a bugetelor locale