În ultimii ani, orice referire la ea se face doar în termeni superlativi: perla coroanei, cel mai mare producător de energie din România, cea mai profitabilă societate, portofoliu 100% verde și lista ar putea continua. Anul 2023 vine cu o nouă provocare, cel mai așteptat eveniment fiind listarea Hidroelectrica la Bursa de Valori București. Succesul anticipat al acestei listări va fi un pas decisiv pentru atingerea statutului de piață emergentă de către piața de capital din România. Lista performanțelor bifate de Hidroelectrica se termină însă brusc dacă analizăm situația proiectelor de investiții cuprinse în strategia de dezvoltare a companiei. Întârzierea acestor proiecte reprezintă o vulnerabilitate pentru Sistemul Energetic Național pentru că este afectată funcționarea unor hidrocentrale cu un rol strategic, cum ar fi Vidraru, Stejaru, Râul Mare Retezat etc.
Profiturile record raportate de către conducerea companiei în ultimii ani vin exclusiv pe fondul creșterii puternice a prețului energiei electrice ca urmare a scumpirii accelerate a gazelor naturale, aceasta fiind efectul direct al războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Cum scumpirea gazelor nu are nicio legătură cu producția sa de electricitate, criza prețurilor s-a tradus printr-o creștere explozivă a profitului. Compania, care acoperă circa 30% din producția de energie națională, a avut în primele nouă luni ale anului trecut un profit net record de 3,5 miliarde de lei, deși a produs cu 25% mai puțină energie decât în perioada similară a anului precedent. Astfel, profitul net s-a majorat cu 37,4%, în perioada ianuarie-septembrie 2022, de la 2,56 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie 2021, după ce prețul mediu de vânzare a fost de 590,5 lei/MWh, marcând o creștere de 93,3% față de 2021, când a fost de numai 305,4 lei/MWh.
Retehnologizările bat pasul pe loc
Dacă profitul a explodat, în schimb investițiile companiei în primele nouă luni din 2022 au fost de numai 129,2 milioane lei, deși planurile de dezvoltare prevăd retehnologizarea mai multor capacități de producție. Multe dintre licitațiile organizate pentru realizarea acestor reabilitări au fost anulate de mai multe ori în ultimii ani, din cauza lipsei de interes din partea firmelor. Caietele de sarcini prost întocmite sau sumele prea mici pe care compania vrea să le plătească în raport cu volumul lucrărilor și costurile echipamentelor sunt principalele cauze care au generat întârzierile. Hidroelectrica are în exploatare un număr de 209 centrale hidroelectrice, cu o putere instalată de 6.482 MW. Acestora li se adaugă parcul eolian de la Crucea, de 108 MW, cumpărat la finalul anului 2020.
Ambiții mari, realizări puține
De exemplu, planul de retehnologizări al companiei pentru 2020 prevedea începerea mai multor proiecte cu o valoare estimată de 3 miliarde de lei, dar multe dintre licitațiile organizate au fost anulate în final. Per total, realizarea acestor proiecte însemna acoperirea unor capacităţi cu o putere instalată totală de 1.969,40 MW şi o producţie medie anuală de aproximativ 4.651 GWh/an, conform strategiei investiţionale publicate de companie. Cel mai mare proiect al companiei este retehnologizarea amenajării hidroenergetice (AHE) Vidraru. Licitația a fost anulată până acum de patru ori în șase ani, ultima dată în ianuarie 2022, după ce asocierea câștigătoare a refuzat să mai semneze contractul din cauza problemelor financiare pe care le avea compania Romelectro, una dintre membrele asociației, ea intrând ulterior în insolvență. La sfârșitul anului trecut acționarii companiei au aprobat scoaterea pentru a cincea oară la licitație a contractului de retehnologizare, dar deocamdată nu s-a anunțat demararea procedurii. Vidraru este una dintre cele mai importante centrale pe care le operează Hidroelectrica, ea având o putere instalată de 220 MW în cele patru grupuri și a fost pusă în funcțiune în 1966. Tot din cauza intrării în insolvență a unuia dintre membrii asocierii care a câștigat licitația în 2015, a fost sistat și contractul pentru retehnologizarea hidrocentralei Stejaru (pusă în funcțiune în 1960 și o putere instalată de 210 MW). Deși suntem deja în 2023, doar unul dintre cele 6 hidroagregate ale centralei a fost retehnologizat și pus în funcțiune. Alte două licitații anulate sunt și cele pentru retehnologizarea hidrocentralelor Vaduri - Hidroagregatul 2 (lipsa ofertanților interesați) și Râul Mare Retezat. Pentru cea din urmă s-a organizat în 2021 o licitație, dar s-a primit o singură ofertă și aceasta cu mult peste suma pe care Hidroelectrica era dispusă să o plătească. Nici una dintre cele două licitații nu a fost reluată încă, pentru Râul Mare Retezat, hidrocentrala pusă în funcțiune în 1986 și cu o putere instalată de 335 MW) obținându-se abia în ianuarie anul acesta acordul acționarilor pentru a organiza o nouă licitație. Unul dintre contractele semnate și finalizate este cel pentru retehnologizarea hidrocentralei Dăești - Hidroagregatul 2, dar aici s-au constatat ulterior probleme în funcționare. În ceea ce privește licitația pentru modernizarea instalațiilor barajului deversor Porțile de Fier I, contractul a fost semnat și este în derulare.
SF-ul făcut în 2014, licitația neorganizată nici până astăzi
Un alt proiect cuprins în strategia publicată în 2020 era retehnologizarea hidrocentralei Mărișelu. Studiul de fezabilitate pentru acest proiect a fost realizat în 2014, iar în 2019 au început demersurile pentru obţinerea Avizului de Gospodărirea Apelor si Acordului de mediu. Am ajuns însă în 2023, iar contractul pentru retehnologizarea acestei unități, puse în funcțiune în 1977, încă nu a fost scos la licitație.
Întârziată este și reabilitarea hidrocentralei Slatina – Hidroagregatul 2, unde încă nu s-a organizat nicio licitație pentru atribuirea contractului de lucrări. În schimb, dacă este să ne referim la reabilitarea hidrocentralei Brădișor, de pe râul Lotru, care apare și ea pe lista de priorități în strategia de investiții publicată în 2020, aici s-a organizat o licitație în decembrie 2021, dar a fost anulată din cauza lipsei ofertelor.
Din cele 10 proiecte de retehnologizare preconizate a demara în perioada 2020-2022, au fost semnate contracte doar pentru două dintre ele. Singurul contract de retehnologizare care era în curs de execuție în anul 2020 a fost sistat în 2022.
Industria orizontală a fost împinsă spre faliment
Din cauza lipsei proiectelor majore lansate de Hidroelectrica în ultimii ani, majoritatea furnizorilor de lucrări pentru sectorul hidroenergetic a fost afectată, mulți dintre ei aflându-se astăzi în insolvență sau faliment. Lipsa unor parteneri locali viabili reprezintă un risc pentru abordarea acestor proiecte complexe care se derulează pe durata mai multor ani (3-6 ani).
- ISPH - Institutul Național de Studii Hidroenergetice, care a proiectat toate hidrocentralele din România, a intrat în faliment în noiembrie 2021;
- UCM Reșița - producătorul autohton de echipamente pentru hidrocentrale, în insolvență din 2012;
- Hidroserv SA (deținută în proporție de 100% de Hidroelectrica) în insolvență din mai 2019;
- Hidroconstrucția SA, companie specializată în lucrări civile pentru sectorul hidro, în insolvență din 2022;
- Romelectro SA, companie de proiectare și inginerie, în insolvență din 2022;
- Energomontaj SA are o situație foarte dificilă;
Pe de altă parte, din cauza numărului mare de licitații anulate, companiile străine au devenit mai reticente față de intențiile reale ale Hidroelectrica de a realiza aceste proiecte.