În mod natural, corpul uman produce histamină, o substanță chimică care joacă un rol important în răspunsurile alergice și inflamatorii. Cu toate acestea, pentru a menține echilibrul și a evita complicațiile, este necesară prezența enzimei diaminoxidază (DAO), care este responsabilă de descompunerea histaminei provenite din alimente.
În cazul unei deficiențe a acestei enzime, histamina nu mai poate fi eficient descompusă, ceea ce poate duce la simptome neplăcute și chiar afectarea funcțiilor normale ale corpului.
"Histamină este o diamină care este implicată în procesele inflamatorii şi nu numai. Dacă este acumulată în exces, aceasta va declanşa diverse simptome. Acest simptome pot fi la nivel digestiv, cum ar fi balonare, senzaţie de prea plin, greaţă, vărsături, diaree sau constipaţie Aceste simptome apar cam la 20, 30 de minute de la alimentaţie”, a explicat medicul Anca Hâncu.
Simptomele intoleranței la histamină
- la nivelul pielii: urticarie, eczeme, mancărimi, umflatură
- la nivel oro-faringian: mâncărimi, tumefiere la nivelul buzelor, limbii și glotei, secreții nazale apoase, strănut
- la nivel gastrointestinal: reflux, dureri, crampe, balonare, diaree
- la nivel pulmonar: tuse, manifestări de tip astmatic
- la nivel cardiovascular: modificări tensionale, aritmii
- la nivel osteoarticular și muscular: fibromialgie, cu dureri musculare, articulare și de tendoane
- altele: migrenă, dureri de cap, amețeli
Totodată, se mai pot declanşa şi simptome respiratorii. Vorbim aici despre rinoree, respiraţie şuierătoare, crize asmatice, dureri de cap sau cefalee. La nivelul pielii poate apărea urticaria, eritem, edemul. La nivelul aparatului cardiovascular apare hipotensiunea şi se poate ajunge chiar la colaps.
Deci, reacţiile grave apar dacă mâncăm anumite alimente cu un conţinut mai mare de histamină sau dacă suntem printre cei care nu au enizima suficientă, numită diaminoxidază, prin care are loc metabolizarea acestei histamine.
Exemple de alimente- murături, brânzeturile, vinul roşu. Cu aceste alimente avem şansa să creştem foarte mult cantitatea de histamină. Mai vorbimi şi de fructe: căpșuni, kiwi, banană, ananas, chiar și anumite legume vinete, spanac, roşii. Chiar şi acele mezeluri din carne afumată declanşează reacţiile enumerate mai sus.
Alimente cu conținut scăzut de histamină
- carne, pește proaspăt
- gălbenușul de ou, albușul de ou (gătit, nu crud)
- fructe proaspete (cu excepția căpșunilor)
- legume proaspete (cu excepția roșiilor)
- cereale
- lapte proaspăt pasteurizat
Alimente cu conținut ridicat de histamină
- alcool
- brânzeturi maturate
- mezeluri afumate (salam, cârnați, suncă afumată)
- năut
- soia
- nuci
- cacao (este inclusă și ciocolata)
- dulciuri sau snacks-uri cu aditivi și coloranți
- oțet
Intoleranța la histamină poate fi genetică, dar poate fi și dobândită în timpul vieții. Poate fi temporară, ca urmare a consumului de alcool sau temporară, ca urmare a tratamentului cu anumite medicamente.
Intoleranța are mecanismul enzimatic, deci nu avem această enzimă în cantitate suficientă pentru a metaboliza histamină, sau ne aducem o cantitate mult prea mare pe care corpul nu mai reușește să o metabolizeze.
Interesant este că la 80-90% dintre persoanele care au intoleranță la gluten poate să apară şi această intoleranță la histamină, deci lucrurile sunt mult mai complicate, mai ales că intoleranță la histamină apare și în cadrul afecțiunilor intestinale, în cadrul diverselor afecțiuni în care mucoasa intestinală este perturbată.
Există un regim alimentar de excludere a alimentelor care conțin histamină, care trebuie ținut între 4 și 8 săptămâni. Regimul va fi mai strict sau cumva mai permisiv, în funcție de simptomatologia descrisă de către pacient.
Există și un tratament cu un supliment pe bază de diaminoxidază, adică enzima care realizează metabolizarea histaminei. Este este un extract din rinichi de porc.
Poate apărea şi la copii, de aceea trebuie să fim atenţi ce mănâncă cel mic.
S-a stabilit că și gestionarea stresului ajută în tratarea intoleranței la histamină, dat fiind faptul că situațiile tensionate contribuie la eliberarea excesivă a acestui compus în organism. Prin urmare, anumite tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, respirația profundă, yoga sau alte tehnici de relaxare pot fi utile în controlul simptomelor specifice.
De ce apare intoleranța la histamină
- - alimentația: unele alimente, băuturi care conțin cantități ridicate de histamină
- - anumite afecțiuni: boala celiaca, boala inflamatorie intestinală, infecțiile intestinale cronice, sindromul de colon iritabil
- - unele medicamente: antidepresive, antibiotice, antiaritmice, antihipertensive, anestezice locale
Ce avem voie să mâncăm când avem intoleranță la histamină