Omul de afaceri Ion Ţiriac a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că reincluderea Arenelor BNR în circuitul sportiv s-ar putea face pe o cale simplă, printr-o hotărâre de Guvern care să o ia baza de la banca naţională.
Ioan Ţiriac, Ilie Năstase, Virginia Ruzici, Andrei Pavel, Simona Halep, Irina Begu, Sorana Cîrstea, Horia Tecău, Florin Mergea, Marius Copil, Adrian Ungur, Nicolae Frunză şi George Cosac au semnat o petiţie pentru reincluderea în circuitul sportiv public naţional şi internaţional a Arenelor de Tenis Progresul (Arenele de Tenis).
Solicitarea este adresată Guvernului României, Ministerului Tineretului şi Sportului şi Ministerului Finanţelor Publice. Dacă răspunsul la această petiţie nu va fi corespunzător, semnatarii vor apela la toate mijloacele, inclusiv juridice, pentru ca arenele BNR să fie reintroduse în circuitul sportiv.
"Actele pleacă acum la cele trei ministere. Numai după 30 de zile, după răspuns, putem să intrăm cu ele în justiţie. Rezolvarea scurtă ar fi ca Guvernul să dea o hotărâre şi în zece zile a luat baza. Noi nu solicităm o hotărâre de Guvern, noi solicităm o rezolvare, dar aşa este legea, nu mă pot duce într-o instanţă fără a fi atenţionat înainte", a declarat Ţiriac.
Întrebat dacă ar investi în refacerea bazei, Ţiriac a răspuns: "Trebuie să-mi găsesc cuvintele corecte. Într-o ţară mai avansată, eu aş fi fost primul care să mă duc şi să spun,
Ţiriac susţine că BNR nu are acte care să dovedească faptul că baza sportivă îi aparţine, precizând că protocolul încheiat cu MTS, prin care a primit clubul Progresul, nu are valoare şi nu-i conferă dreptul de proprietate asupra terenului şi construcţiilor.
"În 1990, eu, personal, am fost pe aceste arene, în momentul în care o comisie ITF a venit să vadă dacă se poate juca Cupa Davis în aprilie. Erau nişte lăstărişuri mari cât casa, nişte şobolănei aproape cât pisicile şi aşa mai departe. Dar mai era un iz de ordine şi disciplină. Exista pe vremea un trust Carpaţi. Eu am trimis comisia acasă - în 90 eram mare taror în Germania cu tenisul - şi i-am spus să vină în două luni. În şase săptămâni, trustul de construcţii Carpaţi a făcut din această bază un bibelou, inclusiv terenul central. Au venit ăştia să verifice şi ziceau că sunt pe altă planetă sau în altă lume. Nu am făcut public, dar lucrul ăsta l-am plătit eu, puteam să-mi permit, a costat vreo 3-400.000 de dolari. Nu găsesc actele la Carpaţi, că nu mai există. Nu banca naţională a început să investească. Există un protocol care nu are niciun fel de valoare, pentru că proprietatea nu a aparţinut Ministerul Tineretului şi Sportului, ci statului român. Dacă acest protocol era legalizat, trebuia ca Guvernul să dea o hotărâre. Deci, Guvernul nu a trecut în posesie sau în folosinţă, dar s-a încheiat un protocol, în 8 iunie 1991, între MTS şi BNR, privind trecerea clubului sportiv Progresul în subordinea băncii naţionale. Însă nu îi dă terenurile şi toate treburile ăstea", a spus fostul tensimen.
El a mai spus că BNR nici nu a respectat prevederile protocolului din 1991, încheiat cu MTS.
"
Ion Ţiriac a afirmat că turneul ATP poate fi readus la Bucureşti, dacă va exista o bază sportivă pe care să se dispută. El a estimat la 20-30 de milioane veniturile pe care le-ar putea aduce Capitalei această competiţie.
"Un turneu de tenis ca România Open avea peste o sută de ţări, televiziune. Cel mai politic şi cel mai de stânga ziar, politic şi economic, din Madrid, Expansion, a declarat că venitul direct al Primăriiei din Madrid în urma turneului de la Madrid este de 130 de milioane în anul 2017. Indirect, prin publicitate la cele 207 ţări, media, televiziune, internet şi toate treburile astea, se ridică la 648 de milioane. Adică dacă ai cumpăra sloturile de televiziune, de publicitate, vine undeva la 648 de milioane. Bucureştiul nu-i Madrid, care este un turneu mare, mixt, de 1.000 de puncte, dar hai să iau nu un sfert, hai să iau numai 20 la sută, 15 la sută... 20, 30 de milioane aducea acest turneu Bucureştiului. Turneul de băieţi a plecat, ATP-ul a decis să-l dea la Budapesta, nu la Milano. Turneul se poate lua înapoi până în decembrie anul acesta şi în 2019 să se joace din nou în Bucureşti", a declarat Ţiriac.
Guvernatorul BNR cere 35 de milioane de euro pentru ca baza sportivă Arenele BNR să revină la Ministerul Tineretului şi Sportului, în contextul în care în 1991 a trecut în proprietatea băncii contra sumei de 233.000 de dolari, potrivit unui anunţ făcut miercuri de ministrul Marius Dunca.
BNR a transmis, joi, la o zi de la acuzaţiile lansat de omul de afaceri Ion Ţiriac, că terenul din strada Dr. Staicovici nr. 42-48, unde se află Arenele BNR, este proprietatea BNR din anul 1946, fiind dobândit printr-un act de vânzare-cumpărare de la Societatea de Dare la Semn Bucureşti.Observator.tv