Jurnalul.ro Ştiri Politică Istoria premierilor devoraţi de propriile partide

Istoria premierilor devoraţi de propriile partide

de Marius Gîrlașiu    |   

Cu mici excepții, guvernările postdecembriste au fost marcate de crize profunde care au dus la demisia sau debarcarea forţată a premierilor aflaţi în funcţie. Din 13 şefi ai Guvernului, câţi au existat înaintea lui Mihai Tudose, trei au căzut prin moţiune de cenzură, cinci şi-au dat demisia, iar alţii au fost devoraţi de propriile partide, în cei 27 de ani trecuţi de la Revoluţie.

Primul cabinet postdecembrist al României a fost şi primul care a căzut cu scandal între premier şi liderul de facto al partidului aflat la putere. Prim-ministrul Petre Roman şi-a depus demisia în urma mineriadei din septembrie 1991, aceasta fiindu-i acceptată imediat de preşedintele Ion Iliescu. La acea vreme, şeful statului era liderul informal al FSN, partidul aflat la guvernare, şi se afla într-un conflict deschis cu premierul Roman. Au urmat două guvernări care şi-au încheiat mandatele în mod natural, după alegerile parlamentare: cabinetul Theodor Stolojan (octombrie 1991 – noiembrie 1992) şi guvernul Nicolae Văcăroiu (noiembrie 1992 - decembrie 1996).

CDR şi-a sfâşiat premierii

Alegerile din `96 au însemnat apusul erei FSN-iste şi începutul guvernării CDR. Primul preemier al CDR, Victor Ciorbea, a sfârşit devorat de propriul partid. Ciorbea, care renunţase la funcţia de primar al Capitalei pentru a prelua Executivul, şi-a dat demisia în primăvara anului 1998, după un conflict cu Traian Băsescu, ministrul Transporturilor de la acea vreme. Răfuiala politică a dus la retragerea PD-ului de la guvernare, iar Ciorbea şi-a depus mandatul la presiunea PNŢCD, partidul care îl instalase la Palatul Victoria. Nici următorul premier ţărănist nu a avut o soartă mai blândă. Radu Vasile a demisionat în decembrie 1999, în urma unui conflict cu preşedintele de la acea vreme, Emil Constantinescu. Vasile a capitulat după ce partidele care formau coaliţia de guvernare (în frunte cu PNŢCD) şi-au retras miniştri din Guvern, premierul rămânând izolat şi fără cabinet la Palatul Victoria. A urmat la guvernare “tehnocratul” Mugur Isărescu, şeful unui Executiv format totuşi din miniştri numiţi politic. Isărescu şi-a încheiat mandatul după alegerile din decembrie 2008, când social-democraţii au revenit la putere.

Alianţa D.A. şi declinul PDL

A fost epoca lui Adrian Năstase, premier care a domnit vreme de patru ani, cu Ion Iliescu la Cotroceni, până în decembrie 2004. Moment în care Alianţa D.A. (formată din PNL şi PD), a ajuns la guvernare, alături de UDMR şi Partidul Umanist din România. Tăriceanu şi-a păstrat mandatul până la alegerile din decembrie 2008, în ciuda tensiunilor existente între premier şi preşedintele Traian Băsescu. În 2008, guvernarea a fost preluată de o coaliţie formată între PDL şi alianţa PSD-PC, sub comanda premierului Emil Boc. În octombrie 2009, PSD şi PC s-au retras de la guvernare, iar PDL şi-a asumat un guvern minoritar. Acesta din urmă a fost demis printr-o moţiune de cenzură depusă de PNL şi UDMR, devenind primul cabinet postdecembrist trântit prin vot în Parlament. Au urmat alegerile din decembrie 2009, iar PDL a rămas la guvernare alături de UDMR şi nou înfiinţata Uniune Naţională pentru Progresul României (UNPR). Guvernul Boc II a rămas în funcţie până în februarie 2012, premierul demisionând în urma protestelor de stradă din Bucureşti şi marile oraşe ale ţării. Emil Boc a fost înlocuit de Mihai Răzvan Ungureanu, premier care a rezistat doar 78 de zile la Palatul Victoria. Guvernul MRU (format din PDL, UNPR şi UDMR) a fost al doilea Cabinet postdecembrist demis prin moţiune de cenzură.

USL – alianţa contra naturii

Prăbuşirea PDL a însemnat succesul Uniunii Social-Liberale, care a preluat guvernarea în mai 2012, cu fostul lider PSD Victor Ponta premier peste patru guverne. Punctul culminant al destinului USL a fost primăvara lui 2014, atunci când liberalii lui Crin Antonescu au rupt frăţia cu pesediştii şi s-au retras de la guvernare. La acea vreme, PSD a format un nou cabinet, alături de UNPR, UDMR, PC şi o parte dintre liberalii care au dezertat din PNL alături de C.P. Tăriceanu (PLR). În 2014, maghiarii s-au retras de la guvernare după victoria lui Klaus Iohannis în faţa lui Victor Ponta la alegerile prezidenţiale. Ponta a rămas la Palatul Victoria, fiind susţinut în Parlament de o majoritate formată din PSD, UNPR şi ALDE, până în noiembrie 2015, când şi-a depus demisia în urma protestelor generate de tragedia de la Colectiv. În acest context, niciun partid politic nu şi-a mai asumat guvernarea, Palatul Victoria fiind preluat de un cabinet technocrat în frunte cu Dacian Cioloş, votat în Parlament de toate partidele, cu excepţia ALDE. Guvernul Cioloş a rămas în funcţie până la alegerile din decembrie 2016.

Umilirea lui Grindeanu

Victoria zdrobitoare a PSD a adus la guvernare un cabinet condus de Sorin Grindeanu, acesta din urmă fiind a doua opţiune a lui Liviu Dragnea, după ce preşedintele Klaus Iohannis a respins propunerea iniţială Sevil Shhaideh. Grindeanu a intrat în istorie drept primul premier demis prin moţiune de cenzură depusă de propria coaliţie de guvernare, fiind debarcat pe 21 iunie 2017, după ce majoritatea miniştrilor PSD-ALDE au demisionat din Guvern. După umilirea lui Grindeanu, coaliţia condusă de Liviu Dragnea şi C.P. Tăriceanu a instalat un nou cabinet, condus de Mihai Tudose. Acesta a primit votul de încredere al Parlamentului pe 29 iunie.

Subiecte în articol: istoria premierilor
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri