Jurnalul.ro Ştiri Social Jocul „Momo” îi aduce pe tineri la sinucidere

Jocul „Momo” îi aduce pe tineri la sinucidere

de Theodora Şutiu    |   

Un nou joc extrem de periculos pentru copii şi adolescenţi provoacă la nivel global îngrijorare în rândul părinţilor şi autorităţilor, după ce a devenit viral pe reţelele de socializare. Momo are ca scop subjugarea tinerilor pentru a-i determina să se sinucidă. Prima victimă a fost semnalată deja în Argentina.

Concret, jocul îi încurajează pe tineri să contacteze personajul Momo pe una dintre reţelele sociale WhatsApp, Facebook sau YouTube. Imediat ce copilul a creat legătura, acesta începe să-i trimită victimei imagini violente şi să-i inducă ideea că ar cunoaşte detalii din viaţa privată a utilizatorului. Momo ameninţă chiar că va apărea în timpul nopţii în casele tinerilor care participă la joc sau că le va întinde o capcană, dacă nu mai răspund mesajelor avatarului.

Ce spun psihologii

Psihologul clinician Teodora Sârbu a explicat pentru Jurnalul cum pot fi identificaţi copiii predispuşi la un aseamenea atac. "Suicidul este rezultat al unei corelații între diverși factori și nu al unei cauze singulare. Cei mai comuni factori, reprezentând 90% dintre cazuri, sunt depresia și existența unei tulburări mintale. Din păcate, prevalența suicidului în rândul tinerilor și adolescenților este în creștere, iar atunci când, pe fondul unei predispoziții, apar evenimente copleșitoare pentru abilitățile de coping ale adolescenților (evenimente precum problemele disciplinare, abuzul sexual, violență în familie, bullying-ul și consumul de substanțe), riscul de suicid crește".

Jocul în sine nu îi determină direct pe tineri să îşi curme viaţa, dar poate influenţa decisiv un astfel de gest extrem. "Este puțin probabil ca un joc în sine să conducă adolescentul către acest gest, însă aceasta nu înseamnă că este de ignorat influența pe care el o poate avea. Mecanismul jocului – amenințarea cu dezvăluirea unor detalii din viață victimei – indică faptul că acesta se bazează pe vulnerabilitatea adolescenților care nu dispun de mecanisme de coping sau de un sistem de suport suficient de solide. Astfel, lipsa de încredere în sine și/sau în părinți, lipsa de perspectiva și interese, lipsa acceptării necondiționate pot croi drumul către însușirea unor comportamente disfuncționale sau chiar distructive", spune psihologul.

Copiii cedează la presiune

Din punct de vedere neurologic, spre deosebire de cel al adulţilor, creierul unui adolescent sau copil nu are capacitatea de a reacţiona corect în situaţii de criză . "Comparând creierul adolescentului cu o orchestra fără dirijor, putem să ne imaginăm, dacă nu reușim chiar să ne amintim de ce influențele externe pot juca un rol important în deciziile și comportamentele adolescentului. Astfel, imaginile și sugestiile primite de victime în cadrul jocului, pot avea, în unele cazuri, un impact semnificativ.  De asemenea, provocarea pe care astfel de jocuri o reprezintă, apetitul unora din adolescenți pentru senzații tari pot face că jocul să pară atractiv", mai spune psihologul Teodora Sârbu.

Poliţia din Argentina investighează moartea unei fete de 12 ani, care s-a filmat înainte de a se spânzura în spatele casei. Autorităţile bănuiesc că decesul ar avea legătură cu periculosul joc, prin intermediul căruia ar fi fost încurajată să îşi pună capăt zilelor. Printre ţările care au semnalat extinderea jocului Momo, se numără Germania, Mexic, Franţa şi Statele Unite.

La fel ca Balena Albastră

Momo ar putea reprezenta o nouă variantă a jocului Balena Albastră, care, în 2017, a condus la sute de sinucideri în toată lumea. Jocul, produs în Rusia, presupunea îndeplinirea a 50 de cerinţe ciudate, de exemplu: "cu ajutorul unei lame taie pe piele semnul F57, trezeşte-te la 4:20 dimineaţa şi ascultă muzica trimisă de „balena ta”, să-ţi tai buza, înfige un ac în deget de cât mai multe ori, fă-ţi rău până simţi durerea, găseşte o clădire înaltă şi stai pe marginea ei, ultima fiind sinuciderea. Balena Albastră a pătruns şi în România şi a produs victime. O adolescentă de 15 ani din Sibiu s-a aruncat de pe un bloc-turn de nouă etaje.

Ce sfătuieşte psihologul

Adresați problema – poate aveți impresia că discuția declanșează comportamentul, însă în realitate adresarea problemei ne ajută să înțelegem că noi avem controlul asupra ei și, mai mult, transmite adolescentului încrederea necesară pentru a ne comunica ceea ce simte;

Încurajați-i și oferiți-le acceptare necondiționată – poate că nu întotdeauna sunteți mulțumiți de ceea ce fac sau de cum privesc viață, însă au nevoie de sprijin și afecțiune în orice situație, astfel încât să știe că atunci când se află în situații dificile, se pot baza pe dvs.

Petreceți timp de calitate împreună – chiar dacă este vorba despre 30 de minute în care luați cina și discutați sau despre un weekend împreună, este important să întăriți relația pe care o aveți și să le oferiți atenția de care au nevoie (chiar dacă susțin cu tărie că nu au)

Discutați cu ei despre emoții – învățați împreună să identificați emoțiile și să le acceptați, demonstrați-le că pot discuta cu dvs. despre orice

Oferiți-le șansă să dezvolte pasiuni (hobby-uri, sport, voluntariat) – cu toții avem nevoie de sens, iar lipsa acestuia este primul semn al depresiei, așadar asigurați-va că ii ajutați să găsească un scop în viața lor, să fie încântați de ceea ce fac, iar acest lucru le va oferi nu doar bucurie, ci și ocazia de a-și dezvoltă abilități de rezolvare de probleme și gestionare a timpului...și le va limita implicit timpul petrecut online

Asigurați-vă că au un sistem de suport și în afara familiei – relațiile de prietenie și cele de la școală sunt importante, astfel că este necesar că adolescenții să știe să relaționeze și să comunice în mod sănătos cu cei din jur.

Dacă observați schimbări precum: interesul crescut față de ideea de moarte, schimbări comportamentale de tip retragere și evitare comportamente agresive, lipsa de perspectivă, sentimente de lipsa de valoare, acestea pot fi semne ale depresiei și ale ideației suicidare, iar în acest caz nu ezitați să va adresați unui specialist, pentru că suicidul poate fi prevenit.

Ca părinți, trebuie să ne ajutăm copiii să dezvolte mecanisme și comportamente funcționale, astfel încât calitatea vieții lor să fie cât mai aproape de ideal. Pentru că, indiferent de context, singurul lucru pe care îl putem controla este mediul pe care îl oferim copiilor noștri. 

Teodora Sârbu, psiholog

Subiecte în articol: jocul momo balena albastra
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri