Cauze
Cauzele exacte ale keratoconusului nu sunt complet înțelese, însă cercetările sugerează o combinație de factori genetici, biologici și de mediu. Uite ce este keratoconusul și principalii factori de risc:
Genetica:
- keratoconusul pare să aibă o componentă genetică importantă. Studiile arată că între 10% și 20% dintre persoanele cu keratoconus au un membru al familiei afectat de această afecțiune. De asemenea, anumite mutații genetice au fost asociate cu un risc crescut de dezvoltare a keratoconusului, sugerând că ereditatea joacă un rol important. [1]
Factorii biologici:
- colagenul, proteina structurală majoră a corneei, este esențial pentru menținerea formei și rigidității acesteia. Defectele în sinteza sau structura colagenului, fie prin procese inflamatorii, fie prin degradare enzimatică, pot contribui la subțierea corneei;
- stresul oxidativ, un proces prin care radicalii liberi cauzează deteriorarea celulară, a fost, de asemenea, asociat cu keratoconusul, sugerând că acumularea de daune oxidative la nivelul corneei poate fi un factor implicat. [1]
Frecarea ochilor:
- Frecarea cronică a ochilor este considerată un factor major de risc pentru keratoconus. Pacienții care suferă de alergii oculare sau alte afecțiuni care cauzează mâncărime oculară și își freacă ochii în mod repetat au un risc crescut de a dezvolta această boală. [2]
Boli sistemice:
- Aparatura medicală oftalomologică asociază keratoconusul cu anumite sindroame genetice, cum ar fi sindromul Down, sindromul Ehlers-Danlos și sindromul Marfan. Aceste boli implică adesea defecte ale țesutului conjunctiv, ceea ce poate contribui la subțierea corneei. [1]
Simptome
Simptomele keratoconusului sunt diverse și se agravează pe măsură ce boala progresează:
Vedere încețoșată:
- datorită deformării corneei, pacienții experimentează o vedere încețoșată, care nu poate fi corectată în totalitate cu ochelari. Aceasta este, în general, primul simptom observat. [2]
Astigmatism neregulat:
- keratoconusul determină apariția unui astigmatism neregulat, care face ca marginile obiectelor să pară neclare sau distorsionate. Pacienții pot observa că liniile drepte apar curbate. [2]
Sensibilitate la lumină (fotofobie):
- lumina puternică devine inconfortabilă, ceea ce poate limita activitățile zilnice, cum ar fi condusul pe timp de noapte. [2]
Halouri și străluciri:
- în jurul surselor de lumină, cum ar fi farurile sau becurile, pacienții pot vedea halouri sau străluciri, ceea ce afectează calitatea vederii, în special în condiții de lumină scăzută. [2]
Vedere dublă:
- în unele cazuri, pacienții pot percepe imagini duble sau multiple (monoculare), ceea ce poate fi extrem de deranjant. [2]
Opțiuni de Tratament
Tratamentul keratoconusului depinde de severitatea afecțiunii și de progresia acesteia. În general, opțiunile de tratament includ:
Corecția optică:
- ochelari: în stadiile incipiente, ochelarii pot corecta vederea pentru unii pacienți, însă, pe măsură ce boala progresează, devin mai puțin eficienți;
- lentile de contact: lentilele de contact rigide permeabile la gaz (RGP) sunt adesea prescrise pentru a ajuta la aplatizarea corneei și pentru a îmbunătăți vederea. În cazurile mai avansate, lentilele de contact scleral (care acoperă corneea și o parte din sclera ochiului) pot fi necesare pentru a obține o vedere mai clară. [2]
Cross-linking cornean (CXL):
- cross-linking cornean este o procedură relativ nouă care întărește colagenul din cornee, încetinind sau oprind progresia keratoconusului. Procedura implică aplicarea riboflavinei (vitamina B2) pe cornee, urmată de expunerea la lumina ultravioletă (UV-A). Aceasta determină formarea de legături suplimentare între fibrele de colagen, ceea ce ajută la stabilizarea corneei. [2]
Implantarea de inele intra-corneene:
- segmentii intracorneeni (Intacs) sunt mici segmente de plastic care sunt inserate în cornee pentru a aplatiza conul și a îmbunătăți vederea. Această procedură este minim invazivă și poate reduce dependența de lentilele de contact. [2]
Transplant de cornee (keratoplastie):
- În cazurile severe de keratoconus, unde corneea a devenit prea subțire sau cicatricială pentru a mai putea fi corectată cu lentile de contact sau alte proceduri, poate fi necesar un transplant de cornee. Există două tipuri principale de transplant: keratoplastia penetrantă (transplant de cornee totală) și keratoplastia lamelară anterioară profundă (transplant parțial de cornee), în funcție de adâncimea afectării corneei. [2]
Lentile de contact personalizate:
- Lentilele de contact scleral și lentilele de contact hibride, care combină un centru rigid cu un perimetru moale, sunt adesea folosite pentru a oferi o vedere mai bună și un confort sporit pacienților cu keratoconus avansat . [2]
Deși nu există un tratament care să vindece complet keratoconusul, tehnologiile moderne permit gestionarea eficientă a bolii și menținerea unei calități bune a vieții. Evită frecarea ochilor, urmează recomandările medicului oftalmolog și prezintă-te la controale regulate pentru a monitoriza progresia afecțiunii!
Surse:
- National Library of Medicine, Keratoconus, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9493273/, accesat 12/08/2024
- Survey of Ophthalmology, Keratoconus, https://www.surveyophthalmol.com/article/S0039-6257(97)00119-7/abstract, accesat 12/08/2024