Unitățile din districtele militare de Vest și de Sud ale Rusiei se întorc la bază pe calea ferată și cu camioanele, la încheierea exercițiilor, anunța, ieri dimineață, Ministerul rus al Apărării, citat de agenția Interfax. Cu toate acestea, rușii nu ofereau detalii imediate despre zonele din care se retrag aceste trupe și nici despre numărul lor, estompând astfel razele de speranță asupra intențiilor Kremlinului de a nu ataca Ucraina.
Un comunicat al Ministerului Apărării preciza că în întreaga ţară au loc în continuare exerciţii militare la scară extinsă, dar o serie de unităţi din districtele militare de Sud şi de Vest au încheiat aceste misiuni şi au început să se retragă la baze. Unităţile respective „au început deja încărcarea în mijloace de transport feroviare şi rutiere şi vor începe astăzi să revină în garnizoane”, a afirmat purtătorul de cuvânt al ministerului, Igor Konacenkov, citat de Interfax.
Întrebat despre acest anunț, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de AP, a precizat că Rusia organizează exerciții militare „pe propriul teritoriu și, conform propriilor planuri, acestea încep, se desfășoară și se termină așa cum a fost planificat”. Șeful diplomației de la Moscova a insistat apoi că astfel de exerciții respectă întotdeauna un program, indiferent „de părerea unora sau a altora, care se isterizează pe tema asta, provocând un adevărat terorism informațional”.
„Data de 15 februarie 2022 va rămâne în istorie ca fiind ziua eşecului propagandei de război a Occidentului", a adăugat, la rândul ei, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe.
De asemenea, Kremlinul a confirmat ieri retragerea unor unități staţionate lângă frontiera cu Ucraina, evocând un „proces obişnuit” şi denunţând „isteria” Occidentului cu privire la o presupusă invadare iminentă a unei ţări vecine.
Neîncredere în promisiunile Moscovei
Cu toate acestea, cu câteva ore înainte de declarația Ministerului rus al Apărării, un oficial militar american, citat de AP, dezvăluia că unitățile rusești se apropie de granița ucraineană, nu se îndepărtează de aceasta. Sub acoperirea anonimatului, el a precizat că un număr mic de unități terestre ale Rusiei s-au desprins în ultimele zile de nucleul în care sunt masate celelalte trupe, ocupând poziții mult mai apropiate de frontiera cu Ucraina. Potrivit sursei citate, aceste poziții ar putea constitui punctele de plecare ale unei invazii.
Concomitent, „Maxar Technologies”, o companie comercială de imagistică prin satelit care a monitorizat mișcările de trupe rusești, a raportat o activitate militară crescută în Belarus, Crimeea și în vestul Rusiei, inclusiv sosirea de elicoptere, avioane de atac la sol și bombardiere, în locații avansate.
Între timp, o serie de oficiali occidentali au continuat să avertizeze, ieri, că armata rusă ar putea ataca în orice moment, unii dintre ei indicând data de astăzi ca posibilă zi a invaziei.
De altfel, anunțul Ministerului rus al Apărării, care a revigorat imediat piețele de pretutindeni și mai ales rubla, este privit cu scepticism, având o semnificație încă greu de descifrat. Liderii de la Kiev au primit cu neîncredere știrea difuzată de Kremlin.
„Rusia face în mod constant diverse declarații”, a afirmat ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba. „Din acest motiv, avem o regulă: nu vom crede atunci când vom auzi, vom crede doar atunci când vom vedea. Când vom vedea că trupele se retrag, vom crede în detensionarea crizei!”, a adăugat el.
Anunţul retragerii unor trupe ruseşti de la frontiera cu Ucraina trebuie „urmat de fapte”, a atras atenţia, la rândul ei, şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock. „Nu ne facem nicio iluzie în legătură cu capacitatea Rusiei de a-şi pune planurile în aplicare. Tocmai din acest motiv, nu am încetat, la toate nivelurile şi prin toate canalele de discuţie, să arătăm guvernului de la Moscova, în ultimele săptămâni, consecinţele oricărei agresiuni împotriva Ucrainei.”, a adăugat ea.
De asemenea, premierul britanic, Boris Johnson, a declarat că informaţiile serviciilor secrete în legătură cu prezenţa rusă la frontierele Ucrainei nu sunt încă încurajatoare, în ciuda anunţului privind retragerea anumitor trupe şi a „deschiderii la dialog” din partea Moscovei.
Schimbare de ton
Schimbarea vizibilă de atitudine a Kremlinului a avut loc pe fondul unor contacte diplomatice intense, derulate în mare parte în capitala Rusiei. Cancelarul german, Olaf Scholz, s-a întâlnit ieri, la Moscova, cu președintele rus, Vladimir Putin, la o zi după ce a stat de vorbă cu liderul ucrainean, la Kiev.
Ministrul polonez de Externe, Zbigniew Rau, unul dintre cei mai vehemenți critici europeni ai Rusiei, s-a aflat, de asemenea, tot ieri, la Moscova, unde s-a întâlnit cu Serghei Lavrov, în timp ce șeful diplomației ucrainene l-a primit pe omologul său italian.
Tonul noii strategii fusese dat de Lavrov, cu o zi în urmă, în timpul unei întrevederi televizate cu Putin, regizată probabil pentru a transmite mesajul că Rusia și-a modificat poziția. Cu acest prilej, Lavrov i-a spus liderului rus că Moscova ar trebui să poarte mai multe discuții și că există șansa ajungerii la un compromis, în pofida refuzului Occidentului de a lua în considerare principalele garanţii de securitate solicitate de Rusia.
Tratativele „nu pot dura la nesfârșit, dar aș sugera să le continuăm și să le extindem în acest stadiu”, a afirmat Lavrov, menționând că Washingtonul s-a oferit să discute despre limite pentru desfășurarea de rachete în Europa, restricții privind exercițiile militare și alte măsuri de consolidare a încrederii. Moscova doreşte însă, în principal, încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la blocul militar transatlantic după 1997.
Putin a remarcat că Occidentul ar putea încerca să atragă Rusia în „discuții interminabile” și s-a întrebat dacă mai există o șansă de a ajunge la un acord. Lavrov a răspuns că Ministerul său nu va permite SUA și aliaților lor să blocheze principalele solicitări ale Moscovei.
Cale de compromis?
„Calea diplomației rămâne disponibilă, dacă Rusia alege să se angajeze în mod constructiv”, a declarat, ieri, secretarul principal adjunct de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, citat de AP. „Cu toate acestea, suntem extrem de atenți asupra acestei perspective, având în vedere pașii pe care Rusia îi face pe teren, în văzul tuturor.”, a adăugat oficialul american.
O posibilă portiță de ieșire din criză s-a prefigurat în această săptămână. Ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, Vadim Pristaiko, a menționat posibilitatea ca Ucraina să renunțe la candidatura ei la NATO - obiectiv înscris în constituția sa - dacă acest lucru ar evita un război cu Rusia.
Ulterior, Pristaiko a părut să se delimiteze de această idee, dar abordarea ei sugerează că este dezbătută în spatele ușilor închise.
Deocamdată, Moscova tocmai a dat de înțeles că vrea să negocieze. Rămâne de văzut dacă presiunea militară pusă până acum pe umerii Occidentului este suficientă pentru a obține o concesie majoră sau va degenera într-o invazie pe care NATO o consideră încă inevitabilă.