Vaccinuri comandate prin Uniunea Europeană. Desigur, nu este nimeni atât de rău intenționat încât să nu țină seama de faptul că această achiziție s-a făcut în numele protejării cetățenilor de pe aceste meleaguri de amenințările nenorocitei pandemii. Doar că, după cum vedem abia acum, acest surplus de vaccinuri- 8 milioane, nu un milion sau chiar zece, douăzeci acolo!- nu ar avea decât două cauze mari și late. Adică s-ar datora fie unor estimări greșite, fie, lucru mult mai grav, satisfacerii unor interese care numai din categoria celor care răspund nobilului obiectiv al grijii față de om nu fac parte. Ba, să nu greșesc, fac parte din categoria grijii față de om, mai precis de interesele și de sănătatea financiară a unor anumite categorii de oameni!
Discuția se complică atunci când aflăm că, nu de azi sau de ieri, în spațiul public au existat semnale care avertizau că este ceva putred în toată afacerea asta. Semnale care, însă, au rămas fără nici un rezultat concret. Mă refer la repetatele demersuri ale Fundației pentru Apărarea Cetățenilor de Abuzurile Statului, care cereau oprirea achizițiilor și reevaluarea solicitărilor și cărora li s-a răspuns în dulcele stil al struțului care vâră capul în nisip. Astfel, fostul premier Florin Cîțu, în al cărui mandat s-au făcut comenzile, a declarat că nu a semnat nici-un act pe subiectul acesta și că nici nu a comandat o asemenea supra-încărcată achiziție. Cât privește Ministerul Sănătății firesc ar fi fost să răspundă în primul rând titularul portofoliului din perioada când s-a făcut supra-evaluarea achiziției vaccinurilor. Răspuns care nu a venit nici până acum și nu cred că nu va veni de acum încolo...
Și atunci cine a făcut comanda? S-au autocatapultat aceste 8 milioane de vaccinuri în plus sau, mai corect, și în acest caz, ar fi lucrat tot mâna invizibilă a pieței? Mână care, după cum ne aducem aminte, a operat și atunci când s-a cumpărat izolete în regim de duium peste duium. De care, bineînțeles, nu s-a prea înghesuit multă lume să se folosească, așa că cine știe în ce depozite putrezesc ele acum. Achiziție făcută, și ea, tot din bani publici și care ar fi dat subiectul unei anchete despre care nici până acum nu știm la ce concluzii a ajuns.
Scriam, mai înainte, că discuția despre surplusul de vaccinuri care, inevitabil, vor trebui să fie aruncate la coș se complică și trebuie să adaug argumentelor pe care le luam în calcul faptul că această irosire a banului public a fost dată la iveală tocmai acum când avem tot mai insistente semnale că ne amenință o triplă criză: energetică, alimentară și financiară, din cauza căreia va trebui să strângem zdravăn cureaua. O criză în care, firește, că ne-ar fi prins foarte bine acești 160 de milioane de euro aruncați pe apa sâmbetei. Sau, poate, nu chiar aruncați, ci, mai corect spus, băgați, cu dedicație, în anumite conturi. Subiect foarte sensibil pe care bineînțeles că unii sau alții l-ar dori cât mai repede dat uitării.
Mi se poate, totuși, răspunde că speranța moare ultima, fiindcă dintr-o recentă știre aflăm că DNA a deschis o anchetă despre condițiile în care s-au făcut aceste super-achiziții de vaccinuri. Veste care deși ar trebui să îmi dea o bună doză de optimism nu reușește să o facă. Nu de alta, dar atunci când vine vorba despre numărări și renumărări făcute de cadre specializate ale DNA există, de acum, un nefericit precedent. Precedent pornind de la care se naște întrebarea: oare și în cazul comenzilor de vaccinuri se va folosi aceeași grilă de calcul de la renumărarea și re-renumărarea voturilor liber exprimate, acum doi ani, la alegerea primarului sectorului 1 al Capitalei?
Șerban CIONOFF