Jurnalul.ro Cultură Arte Vizuale Lucrări de patrimoniu şi avangardiste, visuri şi poveşti româno-franceze

Lucrări de patrimoniu şi avangardiste, visuri şi poveşti româno-franceze

de Magdalena Popa Buluc    |   

Flori sălbatice din România - o istorie botanică. O nouă expoziție la MNAR!

Muzeul Național de Artă al României împreună cu Societatea Română a Artiștilor Botanici organizează, în Sălile Kretzulescu, expoziția de pictură „Flori sălbatice din România - o istorie botanică”, în perioada 12 aprilie – 5 mai 2019. Concepută ca un dialog între pictura florală și ilustrația botanică, de tip științific, expoziția prezintă opere ale marilor pictori români, de la clasici precum Grigorescu, Andreescu, Luchian, Tonitza, Pallady, Aman, Mützner până la contemporanii Ciucurencu și Țuculescu.

Privind florile sălbatice între artă și știință, expoziția oferă șansa întâlnirii cu lucrări de valoare din patrimoniul MNAR.  Vor fi expuse peisaje și naturi statice care vorbesc despre frumusețea și unicitatea florei sălbatice a României. Alături de aceste lucrări de referință, expoziția reunește lucrări botanice ale Angiolinei Santocono, din patrimoniul Muzeului botanic al Grădinii botanice D. Brandza din București. Totodată, va fi prezentat, pentru prima dată în România, albumul regal The Transylvania Florilegium, realizat de Fundația caritabilă a Prințului de Wales și lansat în 2018 la Londra.

Conceptul expozițional pleacă de la sintagma florile sălbatice, între artă și știință și urmărește punerea în valoare a ambelor valențe.

De la investirea cu simboluri în Antichitate, la compoziții ample renascentiste și, mai târziu, la un gen de sine stătător, florile sunt unul din subiectele preferate ale pictorilor din toate timpurile. În România, regăsim recurența peisajului și a naturilor statice în care flora sălbatică este un mediator între om și natură, între domestic și sălbatic, între controlat și spontan.

Frumusețea artei botanice vine din planta în sine – analiza și observarea ei, prin care pot fi remarcate evoluțiile vegetației și modul în care aceasta a fost, sau nu – influențată de acțiunea umană. În România, preocuparea pentru arta botanică se manifestă mai ales prin opera Angiolinei Santocono. Picturile artistei sunt realizate în acuarelă, cuprinzând în jur de 5500 de specii de specii. În tradiția artei botanice practicate în Europa occidentală, plantele sunt reprezentate, de cele mai multe ori, în mărime naturală, pe un fundal neutru.

Din 1964, picturile Angiolinei Santocono stau la baza expoziției permanente a Muzeului Grădinii Botanice din București, ca material educativ și inițiere în flora bogată a spațiului românesc.

Curator: Irina Neacșu

Program de vizitare: miercuri-duminică, orele 10.00 -18.00. Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

 

"L'atelier sans fin" Ciprian Mureşan et Serban Savu în dialog cu operele lui Brâncuşi.

Sezonul Franța - România 2019. Artiștii Ciprian Mureșan și Șerban Savu intră într-un dialog cu operele sculptorului român, redefinind ideea de muzeu. Atelierul lui Brâncuși, inima modernității, nu mai este un sanctuar, ci un loc viu, un laborator, în care se experimentează, se dezvoltă, se îndrăznește.

„Mureşan invită fantomele lui Yves Klein şi Andrei Cădere, în timp ce marile tablouri ale lui Savu, cu caracter alegoric, introduc iconografia religioasă sau realismul socialist în imagini de atelier.

Expunerea este completată cu desene şi fotografii de Brâncuşi, ca o linie de legătură între cei doi prieteni artişti. (...) Cei doi artişti s-au hrănit cu cărţi şi imagini înainte de a putea intra în cntact direct cu operele de artă care i-au inspirat. După absolvirea studiilor, Mureşan a devenit co-editor al unei reviste de artă contemporană, iar Savu şi-a desăvârşit formaţia studiind doi ani la Veneţia. Dar cei doi s-au regăsit la Cluj, unde primul a cumulat, până la saturaţie, imagini extrase din cărţi de artă, în desene-palimpsest...”, scrie curatorul expoziţiei Frédéric Paul

Organizator: Centre Georges-Pompidou (Atelier Brancuși)

Curator: Frédéric Paul

Durată: 3 aprilie – 1 iulie 2019

 

Șerban Savu oscilează între tradiţie şi modernitate

Expoziţia reunește lucrările realizate de Șerban Savu în ultimii doisprezece ani, precum și realizări mai recente, care pendulează între subiecte din viața de zi cu zi, între oraș și peisaje, tradiție și modernitate, Millet și Hockney. Ansamblu de lucrări noi cuprinde ecouri la contextul local şi mai ales la creaţia lui Henri de Toulouse-Lautrec.

Picturile figurative ale lui Şerban Savu reprezintă de cele mai multe ori vaste peiaje post-industriale, în care protagoniştii se plimbă, înoată şi sunt prinşi în activităţi cotidiene. Ele prezintă persoane solitare, captate de la o oarecare distanţă, izolate şi concentrate asupra unei activităţi specifice. În scenel de interior, sunt dezvăluite personaje care ignoră privirile spectatorului. Rezultă o serie de instantanee cre relevă subtil psihicul românilor „obişnuiţi”, în timp ce ţara cunoaşte frecvente bulversări politice şi economice”

Expoziţia reuneşte opere produse în ultimii 12 ani.

Organizator: Centre d'art Le LAIT, în parteneriat cu Galeria Plan B, Cluj/Berlin.

Durată: 13 aprilie – 23 iunie 2019

 

Fete de vis: Idealul feminin de la Nicolae Grigorescu la Ion Grigorescu. Expoziția cartografiază chipurile idealului feminin în arta românească, de la jumătatea secolului 19 până la ora actuală. Catalizat social, politic, arhetipal, erotic, idealul este punctul de fierbere al unor etape. Este reverie sau, dimpotrivă, impas al reveriei.

„Fete de vis: Idealul feminin de la Nicolae Grigorescu la Ion Grigorescu cartografiază chipurile idealului feminin în arta românească, de la jumătatea secolului 19 pînă la ora actuală. Catalizat social, politic, arhetipal, erotic, idealul este punctul de fierbere al unor etape. Este reverie sau, dimpotrivă, impas al reveriei. Idealul mediază între denumirea ce indexează femeia și statutul/situația pe care aceasta o relevă, între excepționalitate și anxietatea indusă de această excepționalitate.

„Mamă, ibovnică, model sau fotomodel, țărăncuță, doamnă de societate sau matroană, tovarășă polivalentă, zînă și cotoroanță, icoană și totem păgân, activistă feministă, frumoasă fără corp sau nubilă pornografiată, alter-ego digital, idealul feminin proliferează odată cu modernitatea, prin mitizări, demitizări și remitizări succesive. Sunt câteva dintre ipostazierile fetelor de vis, din vis sau de coșmar – reprezentări emblematice ce fluctuează istoric, comunică asonant și sunt regenerate în mod contrastant uneori chiar scandalos.

Cei doi Grigorești, Nicolae și Ion, sunt capete de pod pentru două paradigme: expoziția nici nu începe cu Nicolae Grigorescu și nici nu se încheie cu Ion Grigorescu. Dar fiecare coagulează visele despre feminitate de dinainte respectiv de după el, de la țărăncuța-arhetip al eternului rural românesc la acea everywoman ștanțată Pop-Art și voyeurist-psihanalitic. Ambii Grigorești oferă borne ale unor feminități ce ar putea fi considerate comune, aparent neutralizate prin poziția în societate (față de doamna de viță nobilă a precursorilor lui Nicolae Grigorescu sau față de femeia cerebrală, revendicativă față de propria identitate a succesorilor lui Ion Grigorescu).

Miza expoziției este tocmai ascendentul acestor modele asupra artei românești, de la mijlocul secolului 19-lea până în prezent. În planul literaturii române aceasta ar corespunde idealului silfidei eminesciene și idealului activistei, vizată de premiile „Sofia Nădejde” pentru literatură scrisă de femei, lansate în 2018”, afirmă curatorul Iuna Șerban.

Organizator: MARe/Muzeul de Artă Recentă

Curatori: Ioana Şerban şi Erwin Kessler

Durată: martie – septembrie 2019

 

Expoziţia Corneliu Baba.

Fundația Centrul Cultural ArtSociety din România cu sprijinul ICR Beijing organizează în China o amplă expoziție itinerantă dedicată lui Corneliu Baba. Al treilea muzeu în care este găzduită expoziția este Ningbo Huamao Art Museum. Expoziţia reuneşte 60 de lucrări ale maestrului român din 17 muzee de artă, dar și din cele mai prestigioase colecții private de artă din România şi din străinătate.

Curator: Doina Păuleanu

Durată: 2 aprilie – 26 mai 2019

 

Eli Lotar (1905 – 1969), actor al modernităţii fotografice

Expoziția reprezintă o retrospectivă a operei lui Eli Lotar, așa cum a fost ea realizată în 2017 la Centre Pompidou, și este o premieră absolută pentru România. Dedicată unuia dintre cei mai importanți fotografi ai avangardei pariziene, expoziția adună în jur de 80 de fotografii vintage și o selecție de o sută de documente (cărți, reviste, scrisori, negative, filme) care constituie esența activității artistului.

Fotograf și cineast francez de origine română, Eli Lotar (Eliazar Lotar Teodorescu) „revine” în 1924 la Paris, orașul lui de suflet în care se născuse, după copilăria petrecută la București, alături de tatăl său, Tudor Arghezi, remarcabil intelectual și poet. Apropiat al lui Germaine Krull, de la care învață meserie, și mai târziu al suprarealiștilor; publică mai ales în revistele de avangardă „VU”, „Jazz” și „Arts et métiers graphiques” și participă la mai multe expoziții internaționale importante ca „Fotografie der Gegenwart”, „Film und Foto” și „Documents de la vie sociale”.

Expoziția Eli Lotar (1905-1969) examinează într-o lumină nouă rolul acestui actor crucial al modernității fotografice printr-un parcurs tematic, de la „Noua Viziune” la cinematograful documentar, trecând prin peisajele sale urbane, industriale și maritime. Portretele lui îi atestă înclinația pentru poze și posturi și raportul apropiat cu mare parte din artiștii importanți ai epocii.

Angajamentul social și politic al lui Eli Lotar, precum și gustul pentru munca în comun, este dovedit de numeroasele proiecte realizate cu scriitori (Jacques și Pierre Prévert), cu oameni de teatru (Antonin Artaud și Roger Vitrac) și cu regizori celebri (Joris Ivens, Alberto Cavalcanti și Luis Buñuel), artiști pe care contextul socio-politic tulbure al anilor 1930 nu îi lasă indiferenți.

Realizată în mare parte din fondurile fotografice ale artistului, conservate la MNAM-Centres Georges Pompidou, expoziția adună în jur de 80 de fotografii vintage și o selecție de o sută de documente (cărți, reviste, scrisori, negative, filme) care constituie esența activității lui Eli Lotar. Este compusă din cinci secțiuni tematice care nu urmăresc o ordine strict cronologică.

Primele trei părți ale expoziției abordează reportajele fotografice realizate de Eli Lotar, majoritatea pentru presa ilustrată. Intiulate „Noua viziune”, „Peregrinări Urbane” și „Fotogenia siturilor” ele permit imersiunea în universul fotografului, recunoscut pentru particularitatea operei sale de la sfârșitul anilor 1920.

Prezența lui Lotar în avanposturile modernismului a făcut totuși obiectul unei recunoașteri târzii. O primă retrospectivă i-a fost consacrată abia la începutul anilor 1990, la Centrul Pompidou.

Organizatori: Muzeului Colecțiilor de Artă, Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Centre Pompidou și Jeu de Paume

Curatori: Damarice Amao și Pia Viewing

Durată: 18 aprilie – 14 iulie 2019

 

„Vasile Stoica”

 Expoziția, deschisă la Muzeului Național al Satului ”Dimitrie Gusti”, este dedicată memoriei unui strălucit intelectual român, aparținând Generației Unirii, diplomatul Vasile Stoica. Remarcat prin ardoarea cu care a susținut cauza unității românești, acest luptător pentru interesele țării sale, cu mari experiențe de negociator, și-a sfârșit viața condamnat pe nedrept într-o celulă a închisorii de la Jilava.

Viața și faptele sale sunt emblematice pentru istoria românilor din veacul XX. Prin nota lor de sublim, exemplaritate și tragism, ilustrează eforturile unei generații care și-a servit țara în condiții excepționale.

Demersul expozițional este sprijinit de documente și obiecte personale – în mare parte inedite primele, și necunoscute celelalte – care focalizează atenția asupra principalelor momente de viață, urmărind traseul acesteia prin deciziile luate de către Vasile Stoica și evenimentele excepționale la care acesta a fost participant direct sau martor.

Expoziția restituie traseul existențial al unui personaj cu drepturi de a fi considerat nu doar participant la istorie, ci chiar contribuitor direct la aceasta.

Curator: Prof. Univ. Dr. Ioan Opriș

Durată: 7 martie – 14 aprilie 2019

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri