Acest lucru l-ar face pe președinte o figură mult mai puțin puternică în ultimii trei ani ai mandatului său.
Proiecțiile unor importante institute de sondare franceze acordau RN 33,2-33,5 % din voturi, față de 28,1-28,5 % pentru alianța de stânga Noul Front Popular și 21,0-22,1 % pentru tabăra centristă a lui Macron.
Agențiile de sondare au estimat că acest lucru ar oferi RN o majoritate de locuri în Adunarea Națională cu 577 de locuri după turul al doilea. Dar era departe de a fi clar că partidul va obține cele 289 de locuri necesare pentru o majoritate absolută.
Proiecțiile au variat brusc, Ipsos prognozând 230-280 de locuri, Ifop 240-270 și Elabe fiind singura organizație care l-a plasat în intervalul unei majorități absolute pe 260-310 locuri.
Macron a făcut apel la o alianță „largă" împotriva extremei drepte în turul al doilea, în care vor avea loc run-off-uri în cazul în care nu a existat un câștigător categoric în primul tur.
Premierul francez Gabriel Attal, care probabil va fi forțat să demisioneze după al doilea tur, a avertizat că extrema dreaptă se află acum la „porțile puterii". RN nu ar trebui să obțină „niciun vot" în turul doi, a spus el.
„Avem șapte zile pentru a scuti Franța de catastrofă", a declarat Raphael Glucksmann, o figură cheie a alianței de stânga.
În contextul în care francezii se confruntă cu cele mai polarizate alegeri din istoria recentă, prezența la vot a urcat la 65 %, cu mult peste prezența la urne din 2022, de doar 47,5 %.
Macron a declarat că prezența ridicată la vot în primul tur vorbește despre „importanța acestui vot pentru toți compatrioții noștri și dorința de a clarifica situația politică".
Sosirea la guvernare a RN-ului anti-imigrație și eurosceptic ar reprezenta un punct de cotitură în istoria modernă a Franței și ar fi prima dată când o forță de extremă-dreapta a preluat puterea în țară de la al Doilea Război Mondial, când a fost ocupată de Germania nazistă.
„Nimic nu este câștigat, iar turul al doilea este decisiv", a spus Le Pen.
„Avem nevoie de o majoritate absolută astfel încât Jordan Bardella să fie numit în opt zile prim-ministru de către Emmanuel Macron".
Acest lucru ar crea o perioadă tensionată de „coabitare" cu Macron, care a promis să își încheie mandatul până în 2027.
Decizia lui Macron de a convoca un vot rapid a provocat incertitudine în a doua mare economie a Europei. Bursa de la Paris a suferit în iunie cel mai mare declin lunar din ultimii doi ani, scăzând cu 6,4%, potrivit cifrelor publicate vineri.
Turbulențele riscă, de asemenea, să submineze statura lui Macron ca lider internațional care a avut un rol principal în sprijinirea Ucrainei în lupta împotriva invaziei rusești. Imediat după al doilea tur de scrutin, acesta urmează să participe la summitul NATO de la Washington.
Cotidianul francez Liberation a îndemnat alegătorii să se unească pentru a opri extrema dreaptă. „După șoc, formați un bloc", scria ziarul pe prima sa pagină de luni, scrie NDTV.
(sursa: Mediafax)