Filmul regizat de Michael Lockshin, ca ecranizare a romanului „Maestrul și Margareta” este o capodoperă pentru cunoscători. Cei care sunt familiarizați atât cu opera lui Bulgakov, cât și cu ecranizările romanului, de-a lungul timpului, pot observa foarte bine diferența pe care o introduce, în abordare, regizorul.
Din punctul de vedere al acurateții scenelor preluate din roman, producția regizată de Lockshin atinge apogeul artistic, fiind o transpunere perfectă a descrierilor romancierului în imagini, cu tehnici cinematografice contemporane, net superioare celor din perioadele anterioare, dar cu o foarte puternică amprentă a școlii de cinematografie ruse.
Regizorul a mers chiar mai departe de preluarea integrală a imaginilor create de autorul textului și de introducerea unor fragmente de text în film, prin adăugarea elementelor lingvistice care-l depășesc și pe Bulgakov: personajele vorbesc în limbile rusă, germană, franceză, latină și aramaică, în scenele care prezintă anumite fragmente din roman pe care autorul cărții le-a scris doar în limba rusă. Același procedeu l-a folosit pentru prima oară în cinematografia contemporană controversatul actor și regizor Mel Gibson, în altă capodoperă, „The Passion of the Christ”, tradus în română „Patimile lui Hristos”, din 2004, unde personajele vorbeau în latina vulgaris (varianta latinei vorbite de „vulg”, diferită de varianta literară, obținută prin reconstituire lingvistică), dar și aramaica, limba evreilor din perioada lui Hristos.
Personajele vorbesc latina și aramaica
Tehnica este preluată și folosită cu succes de regizorul rus care a ecranizat romanul lui Bulgakov, aducând un element de noutate de o valoare culturală imensă, prin reconstituirea lingvistică a fragmentelor de roman care reflectă „povestea din poveste” - romanul scris de personajul scriitor, despre Pilat din Pont. Un alt element lingvistic fabulos este interpretarea personajului Woland care vorbește limba germană cu accent german, dar și rusa cu accent german - punând impecabil în scenă particularitatea descrisă de Bulgakov în romanul său.
Regizorul adaugă la romanul care deja este o poveste „în ramă” sau „poveste în poveste” o altă viziune asupra personajelor și chiar a autorului, continuând astfel tehnica lui Bulgakov, în varianta interpretării cinematografice. Maestrul scriitor, personajul lui Bulgakov, este prezentat într-o „suprapoveste” care are un rol bine determinat de a explica mai ales publicului contemporan și generațiilor de după 1990 din Europa ce anume provocase inițial suferința scriitorului. Iar personajul scriitor se confundă, intenționat, cu însuși autorul romanului, Mihail Bulgakov, el însuși marginalizat și cenzurat de regimul comunist.
Pentru a-l înțelege, este amintită istoria
Ceea ce Bulgakov doar a insinuat, regizorul a evidențiat, astfel încât publicul contemporan să înțeleagă o realitate pe care cititorii de acum 100 de ani o știau. Este și o modalitate prin care publicul contemporan să poată „digera” mai ușor imaginile din teatrul absurdului, de acum un secol, în perioada actuală, când realismul este mult mai apreciat, mai ales de tinerele generații, prea puțin obișnuite cu nevoia de interpretare a unor creații bazate pe aluzii și simboluri.
Elementul care a deranjat: anul 2022
Printre elementele introduse de regizor în capodopera „Maestrul și Margareta” se numără și legătura cu prezentul - o referire la anul 2022, dar din perspectiva începuturilor comunismului, după căderea fostului Imperiu Rus. O scenă descrisă de Bulgakov ca anarhie a diavolilor la teatrul din Moscova este transformată în opera cinematografică astfel încât să amintească de momentul instaurării comunismului: 30 decembrie 2022, 100 de ani de la crearea Uniunii Sovietice. La 30 decembrie 1922, reprezentanții guvernelor sovietice ale Rusiei, Ucrainei, Belarusului și Republicii Transcaucaziene au urcat pe scena aceluiași Teatru Bolșoi din Moscova pentru a proclama formarea unei noi țări - Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS). Dacă Bulgakov doar a făcut o aluzie la momentul respectiv, regizorul a subliniat momentul istoric uitat de publicul din zilele noastre, iar modul în care a făcut-o, ostentativ, ajută mai ales la amintirea faptelor istorice ignorate de generațiile născute după cel de-Al Doilea Război Mondial, astfel încât să înțeleagă ce anume a stat la baza creației acestui roman și a suferinței creatorului.
Regizorul repetă povestea scriitorului
Aceeași suferință o repetă regizorul supus cenzurii, care a fugit cu opera, pentru a o salva, în Europa. Tocmai de aceea, premiera de mâine seară, de la ora 18.30, este un eveniment istoric și cultural, nu doar artistic. Regizorul devine și el personaj și își adaugă propria poveste la cea a lui Bulgakov, aducându-l, în același timp, pe marele scriitor rus în Europa, prin România, care va fi prima țară în care se lansează filmul.
Fuga regizorului are o încărcătură simbolică exemplară, continuând povestea și intrând în roman, prin creația sa, cu ajutorul cenzurii care repetă trauma inițială de la care a pornit creația - romanul. Se închide, astfel, cercul poveștilor din povestea re-creată de regizorul Michael Lockshin, printr-un sacrificiu echivalent cu cel al tragediei antice - eroul dispare, dar țelul pentru care a luptat triumfă. Regizorul a plecat din Rusia, dar Bulgakov a ajuns în Europa și de data asta e posibil să fie înțeles de un public mai numeros decât cel de la finalul anilor ’60, când a fost publicat romanul scris de autorul rus în perioada interbelică.
Întâlnirea cu publicul
Filmul lansat în premieră la București, mâine seară, este un cadou unic pentru ediția aniversară a festivalului BIFF 2024 - cea de-a XX-a ediție. Regizorul rus Michael Lockshin va fi prezent la eveniment și va explica de ce a trebuit să fugă din Rusia, cu tot cu filmul care în cea mai mare parte a fost produs la Moscova, începând din 2021.
Proiecția din cadrul secțiunii Panorama a festivalului va fi precedată de un eveniment special și va fi urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri moderată de Irina-Margareta Nistor.
„Pe Bulgakov l-a interzis Stalin, pentru că a încercat să-l critice subtil, iar pe regizorul de acum l-a interzis Putin, pentru că s-a poziționat împotriva Războiului din Ucraina. Este o pierdere pentru publicul din Rusia, dar precis că, asemeni oricărui fruct oprit - vezi comedia genială occidentală de acum câțiva ani: «Moartea lui Stalin» - se va viziona ilegal. Filmul «Maestrul și Margareta» este o producție complexă și mult așteptată, mai ales de publicul nostru, care are nostalgii pentru curajoasa punere în scenă a Cătălinei Buzoianu, cu Vali Seciu, care pentru un cuplu de spectatori a devenit un punct de reper pentru o poveste de dragoste de decenii și care va fi în sală la MȚR, la BIFF 2024, la această unică proiecție, în prezența regizorului. Cred că publicul va primi acest film cu interes pentru o carte cult, fascinantă, citită și răscitită, tradusă și care a apărut la mai multe edituri”, a explicat, pentru Jurnalul, Irina Margareta Nistor.
Filmul este o adaptare cinematografică a romanului „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov. După ce această capodoperă a cinematografiei a fost interzisă în Rusia, regizorul Michael Locksin s-a refugiat în Statele Unite, iar acum lansează filmul în premieră pentru Europa.
Biletele pentru festivalul de film pot fi cumpărate de pe www.eventbook.ro sau, în limita locurilor, și de la casele de bilete ale sălilor de cinema care vor găzdui proiecțiile BIFF 2024. Programul detaliat al BIFF 2024 poate fi parcurs pe https://www.biff.com.ro/program/.
Bucharest International Film Festival (BIFF) este un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, organizat de Fundaţia Charta şi Asociaţia Culturală Grigore Vasiliu Birlic, sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale Principele Radu al României.
Partenerii BIFF sunt Centrul Național al Cinematografiei (CNC), Muzeul Național al Țăranului Român, Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București - CREART, Ambasada Canadei în România, Ambasada Elveției în România, Swiss Sponsors’ Fund și Arhiva Națională de Filme - Cinemateca Română.
Filmele vor rula în patru cinematografe: Cinema Muzeul Țăranului, Cinema Union, CREART - Grădina cu filme și Cinemateca Eforie.
Mai multe detalii găsiți pe pagina oficială a festivalului www.biff.com.ro și pagina de Facebook https://www.facebook.com/BucharestInternationalFilmFestival. Jurnalul și jurnalul.ro sunt publicații partenere BIFF 2024.