"Aceste tentative urmăresc determinarea utilizatorilor să acceseze link-uri suspecte, să descarce fişiere periculoase sau să divulge date personale şi financiare. În multe cazuri, mesajele sunt construite astfel încât să genereze panică, presiune sau sentimentul unei urgenţe şi pot imita notificări, avertizări sau solicitări aparent legitime. Paginile de tip "dispozitiv blocat" sunt consecinţa accesării unui link fals primit prin SMS, e-mail sau reţele sociale. Înainte de a da click, verificaţi sursa mesajului şi link-ul complet. Nicio autoritate română nu blochează dispozitive şi nu solicită plăţi prin browser", precizează experţii DNSC, într-o postare pe pagina de Facebook a instituţiei.
Aceştia subliniază că, printre modalităţile de identificare a acestor tentative de fraudă se numără: denumirea instituţiei este scrisă greşit sau diferit faţă de forma oficială; mesajele conţin greşeli gramaticale, exprimări nefireşti sau traduceri ciudate din limba engleză; sunt utilizate adrese de e-mail sau domenii care nu aparţin instituţiei; mesajele solicită acţiuni urgente precum accesarea unui link sau descărcarea unui document; link-urile incluse redirecţionează către pagini suspecte care imită site-uri oficiale.
"Vă recomandăm să verificaţi întotdeauna cu atenţie sursa mesajelor primite şi să evitaţi accesarea link-urilor sau ataşamentelor suspecte. Dacă suspectaţi o tentativă de fraudă, raportaţi incidentul la 1911 sau prin PNRISC: https://pnrisc.dnsc.ro", recomandă specialiştii DNSC.
AGERPRES