Jurnalul.ro Special România se îneacă în măsuri antiinundație

România se îneacă în măsuri antiinundație

de Adrian Stoica    |   

Căderile masive de zăpadă de săptămâna trecută, care au afectat o mare parte din țară,  au ca efect și creșterea pericolului de inundații. Hidrologii au emis deja alerte de inundații în aproape toată țara, anunțând scurgeri importante de pe versanţi, viituri rapide și  creşteri de debite pe unele râuri mici.

 Fenomenele nu ar trebui totuși să ia autoritățile prin surprindere, pentru că România este o țară predispusă la inundații, iar ele se produc cu precădere în lunile de primăvară și vară, arată analizele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor. Inundațiile ne iau însă mereu prin surprindere, ultimul exemplu venind în luna februarie din județul Timiș, unde mai multe localități au fost afectate de apele ieșite din matca râurilor. De fiecare dată pagubele sunt foarte mari, dar acum Administrația Națională Apele Române a identificat 5.698 de măsuri care vor limita în viitor efectele inundațiilor.

 

Administrația Națională Apele Române a finalizat  recent Planul de management al riscului de inundații - Ciclul II. Scopul declarat al documentului este de a „gestiona și reduce riscul la inundații pentru populație, economie, mediu și patrimoniu cultural, contribuind în același timp la atingerea obiectivelor de îmbunătățire/conservare a calității corpurilor de apă și habitatelor naturale, faunei şi florei sălbatice”. După ce fostul plan de management s-a dovedit mai degrabă un eșec, având în vedere că în ultimii ani am tot avut episoade de inundații care au făcut prăpăd, de data aceasta ne putem aștepta ca planul să fie un succes. În primul rând pentru că măsurile sunt puse în acord cu „Strategia națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung, Strategia națională de dezvoltare durabilă a României pe orizontul de timp 2013 - 2020 - 2030 și cu Strategia națională a României privind schimbările climatice 2013 - 2020 și post 2020, dar și cu alte directive și strategii europene relevante. Per total, vorbim despre 5.698 de măsuri identificate de Planul de management al riscului de inundații - Ciclul II, a căror aplicare ar trebui să reducă riscul de inundații, după ce în primul ciclu fuseseră propuse 2.667 de măsuri, dar în final s-a concluzionat că obiectivele asumate prin aplicarea lor erau prea puțin ambițioase.

 

În UE, România se situează pe locul patru în clasamentul riscurilor la inundații, după Polonia, Slovacia și Cehia.

 

Rapoarte ținute sub cheie

 

Pe lista de măsuri care trebuie aplicate se află, ca de fiecare dată când vorbim despre planurile autorităților, supraînălțarea barajelor și a lucrărilor de îndiguire, reabilitarea digurilor, executarea unor noi lucrări de îndiguire și chiar construirea a două linii de apărare împotriva inundațiilor, asta deși în multe zone nu există nici măcar prima linie de apărare. România are în prezent 2.025 de baraje de tip C și D (de importanță normală și redusă) al căror rol este, în principal, de a proteja împotriva inundațiilor. În luna octombrie a anului trecut ele au intrat într-un proces de evaluare, după ce barajul lacului Tăul Mare de la Roșia Montană, județul Alba, s-a fisurat. Raportul privind această acțiune a fost finalizat la sfârșitul lunii noiembrie, dar el nu a fost făcut public nici până în ziua de astăzi de către Guvern. O verificare a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor a mai avut loc și în perioada septembrie-noiembrie 2019, dar, ca și acum, nici acel raport nu a fost făcut public.  

 

Ce indică verificările din teren

 

Cu toate acestea, există informații care indică faptul că la multe baraje au fost constatate probleme. Cele mai multe au fost legate de lipsa autorizațiilor de funcționare în siguranță, dar cu precizarea că acestea aparțin, în general, altor entități decât Administrația Națională Apele Române (ANAR). Multe dintre aceste baraje sunt foarte vechi și nu au mai trecut prin procese de reparații și modernizări de mai bine de 30 de ani. De exemplu, în urma controalelor făcute de ABA Banat, care administrează zona geografică cea mai îndiguită din România, la cele cele 63 de baraje de importanță C și D aflate în spațiul său hidrografic s-a constatat că mai multe baraje nu au autorizații de funcționare în siguranță. De asemenea, s-a mai constatat că sunt baraje deținute de autorități publice locale care au probleme cu actele de reglementare și altele care încă nu au îndeplinit măsurile dispuse în urma expertizelor tehnice în exploatarea barajelor, ele fiind obligatorii pentru a putea obține autorizația de funcționare. De exemplu, barajul Mailat al acumulării permanente Mailat, care aparține Primăriei Vinga, județul Arad, deși are autorizație de funcționare în siguranță, nu a îndeplinit măsurile dispuse în urma expertizării (reabilitare echipamente hidromecanice, executare lucrări de întreținere, refacere din confecții metalice a protecției în jurul turnului de manevră, consolidare pasarelă de acces la turn). La barajul Mărghitaș al acumulării permanente cu același nume, care aparține Primăriei Anina, județul Caraș-Severin, s-a constatat că autorizația de funcționare în siguranță este expirată, iar pentru reînnoirea ei este nevoie de o nouă expertiză tehnică. Tot fără autorizație de funcționare în siguranță este și barajul Dănila, de pe cursul de apă Moravița, deținut de Primăria Ocna de Fier. În urma expertizei tehnice realizate la acest baraj s-au dispus deja o serie de măsuri a căror realizare are ca termen-limită trimestrul al II-lea 2023. Nici barajul Oravița Mică, din județul Caraș-Severin, care aparține Administrației Bazinale de Apă Banat, nu îndeplinește condițiile de siguranță, dar aici lucrările de punere în siguranță sunt în derulare, conform programului de investiții în valoare de șapte milioane de lei. Probleme au mai fost depistate și la barajul Liebling, deținut de societatea Agrar Liebling Timiș 2015 SRL. Aici acumularea de apă a fost secată, după ce barajul a fost afectat de viiturile puternice din 2005 și 2006, dar lucrările de reparare nu fuseseră demarate. De asemenea, din cele 453 de baraje de importanță C și D aflate în spațiul hidrografic Prut-Bârlad aferente județelor Botoșani, Iași, Vaslui și Galați, 169 au probleme cu acte de reglementare a siguranței tehnice. Dintre acestea, 34 au acte de reglementare din punctul de vedere al siguranței în exploatare expirate, iar 135 nu dețin acte care să le reglementeze funcționarea. La acestea se mai adaugă 12 baraje care sunt în procedură de obţinere a acestora. Din cele 453 de baraje, doar 51 aparțin Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad și ele au toate avizele tehnice și funcționează în condiții de siguranță, iar 402 aparțin autorităților publice, agenților economici etc.

 

Barajele se încadrează în 4 categorii de importanţă, de la A - baraj de importanţă excepţională, continuând cu B - baraj de importanţă deosebită, C - baraj de importanţă normală și D - baraj de importanţă redusă. La sfârșitul lui 2018, dintr-un total de 2.002 baraje incluse în categoriile C și D, circa 34% erau neautorizate.

 

După 30 de ani

 

În 1990 inundațiile distrugeau barajul Belci, de pe râul Tazlău, și a fost nevoie de mai bine de 30 de ani pentru ca lucrările de refacere să fie demarate. Administrația Bazinală de Apă (ABA) Siret, pe raza căruia se află barajul, a anunțat anul acesta că barajul va fi refăcut în cadrul unui proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Rolul său este de prelua debitele de viitură, în scopul reducerii riscului de inundații. De aproape 10 ani așteaptă reabilitarea și barajul acumulării Leșu care se află pe raza Administrației Bazinale de Apă Crișuri.  Acumularea Leşu nu are retenţie de apă întrucât lacul a fost golit, în anul 2015, din cauza infiltrațiilor foarte mari care amenințau funcționarea în siguranță a acestuia. Acumularea Leșu a fost executată și pusă în funcțiune în perioada 1973-1978 ca acumulare permanentă, cu rol complex, având rol de apărare împotriva inundațiilor a localităților Remeți, Munteni, Bulz, Bratca și Bălnaca, alimentare cu apă pentru amenajare piscicolă și producerea de energie electrică. Investiția are o valoare de 96 milioane de lei și va fi finanțată prin PNRR. Pe lângă barajul Leșu, Administrația Bazinală  de Apă Crișuri va mai reabilita prin PNRR barajele Sălard (Bihor), Tămașda (Bihor), Chigher (Arad), Șicula (Arad), Zerindu Mic (Arad).

 

Datele publice sunt vechi

 

Banca Mondială și Curtea de Conturi sunt instituțiile care de-a lungul anilor au mai făcut publice date despre situația acestor baraje.  De exemplu, în 2018, Banca Mondială, în „Raport Diagnostic privind Apele din România”, spunea că sunt necesare investiţii majore în baraje pentru siguranță, capacitate de stocare și retehnologizare. „Multe dintre barajele din România au deficiențe structurale și trebuie exploatate sub parametrii proiectați inițial, pentru a asigura siguranța populației din aval. Aceste baraje au fost construite în perioada 1970 - 1990 și s-au deteriorat în lipsa unei întreţineri și reabilitări corespunzătoare”, se preciza în raport. De asemenea, există și baraje a căror construcţie a fost întreruptă în anii ’90 și care au rămas nefinalizate. „Sunt necesare investiţii majore pentru punerea în siguranţă a barajelor, pentru reabilitarea barajelor deteriorate și asigurarea exploatării în siguranță a acestora, la capacitatea proiectată inițial”, mai specifica raportul. La rândul său, Curtea de Conturi a României spunea că 1.000 de baraje nu îndeplineau, în 2017, condiţiile de siguranţă, existând riscul producerii unor catastrofe cu efecte semnificative asupra populaţiei, proprietăţilor şi mediului. Raportul publicat de inspectorii Curții a fost însă contestat de ANAR. În schimb, un raport al Apelor Române din decembrie 2018 (ultimul publicat de ANAR) arăta că, la nivel naţional, existau 2.223 de baraje de importanţă C şi D (330 deţinute de ANAR, respectiv 1.672 de alte entităţi). Dintre acestea, 982 erau neautorizate (27 deţinute de ANAR), dar majoritatea având în desfăşurare lucrări de punere în siguranţă sau erau în procedură avansată de reautorizare.

 

Bani pentru reabilitări prin PNRR

 

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România are la dispoziție fonduri pentru reabilitarea digurilor de protecție împotriva inundațiilor și barajelor. Astfel, se alocă 105 milioane de euro pentru reabilitarea a 100 km de diguri până la sfârșitul anului 2024, lungimea urmând să ajungă la 506 km la sfârșitul lui martie 2026. De asemenea, se are în vedere și reabilitarea a 20 de baraje aparținând acumulărilor permanente de apă și 20 de baraje ale unor acumulări nepermanente, suma alocată fiind de 281,5 milioane de euro.   

 

Comisia care trebuie să știe tot

 

Pe lângă ANAR și ABA care administrează aceste lucrări hidrotehnice, la nivelul Ministerului Mediului funcționează și Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor şi Lucrărilor Hidrotehnice. Ea a fost înființată la începutul anilor 2000 și este un organism cu caracter consultativ, funcţionând pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor - Ministerul Mediului. Aceasta coordonează, îndrumă şi urmăreşte activitatea de supraveghere a barajelor, a lacurilor de acumulare şi a altor lucrări hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranţă a acestora. Având în vedere atribuțiile acestui organism, Guvernul ar trebui să știe în orice moment care este situația acestor baraje. 

 

Măsuri propuse de ANAR

 

Printre măsurile prevăzute să fie implementate în actuala etapă a planului național de management a apelor figurează:

decolmatarea acumulărilor de apă* reducerea scurgerii pe versanți prin perdele forestiere antierozionale* ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață* restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile* consolidarea albiilor torențiale* realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente* lucrări de regularizare locală a albiei râurilor* analiza posibilității de relocare a unor diguri* mărirea capacităţii de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor;

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Subiecte în articol: masuri inundaţii
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri