Abia acum, Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică un proiect de HG cu normele de aplicare, care prevede, printre altele, organizarea unor servicii de prevenire și control al infecțiilor intraspitalicești în fiecare spital, înființarea unor comitete de monitorizare a consumului de antibiotice și obligația azilelor de a angaja medici epidemiologi sau infecționiști.
Infecțiile nosocomiale „reprezintă principala amenințare la adresa siguranței pacienților îngrijiți în unități medicale”, iar prevenirea acestora „constituie un obiectiv major național”, conform Legii nr. 3/2021.
Însă asta nu i-a împiedicat pe funcționarii din Ministerul Sănătății să amâne mai mult de doi ani elaborarea legislației secundare, astfel încât noua lege să poată fi și pusă în aplicare. În tot acest timp, infecțiile intraspitalicești au continuat să fie ascunse sub preș și să secere viețile pacienților.
„Evenimente nefavorabile”
„Infecțiile asociate asistenței medicale constituie evenimente nefavorabile care în România sunt subraportate și care numai prin cunoașterea intensității fenomenului și supravegherea lor în conjuncţie cu monitorizarea utilizării antibioticelor și supravegherea antibiorezistenței, pot identifica o soluție pentru această problemă. Pentru furnizorii de servicii de sănătate, monitorizarea calităţii necesită o preocupare sistematică și deficiențele înregistrate (identificarea, analiza, controlul şi monitorizarea riscului infecţios intraspitalicesc, raportarea infecţiilor asociate asistenței medicale sau a incidentelor/accidentelor cu risc infecţios ocupaţional) trebuie remediate”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG cu normele de aplicare a Legii 3/2021.
Mai mult, măsurile de restrângere a autoadministrării şi a abuzului de antibiotice trebuie investigate în același timp cu monitorizarea fenomenului de rezistenţă la antibiotice „care în acest moment este suboptimală”, afirmă autorii actului normativ.
O consecință gravă a rezistenței microbiene este reprezentată de apariția infecțiilor intraspitalicești cu germeni rezistenți sau multiplu rezistenți, ceea ce determină o creștere considerabilă a riscului privind siguranța bolnavilor internați.
Comisie de control al IAAM
Una dintre măsurile propuse este organizarea, în toate spitalele publice și private, a unui „serviciu care oferă servicii de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale, denumit SPIAAM”, care vor elabora și coordona implementarea programului anual de prevenire și control al infecțiilor nosocomiale.
Aceste servicii vor fi asigurate „prin personal propriu, încadrat în acest scop, sau de către o persoană fizică independentă care oferă servicii de specialitate în domeniu”, iar activitatea SPIAAM va fi condusă de un medic epidemiolog sau microbiolog, direct subordonat managerului unității.
Potrivit documentului, politica de utilizare a antibioticelor va fi coordonată de un specialist în boli infecțioase încadrat în unitatea medicală, iar monitorizarea calității apei potabile și a siguranței alimentare va fi asigurată de un medic cu specialitatea igienă.
„În cadrul SPIAAM schema minimă de personal medical este formată din: un medic cu specialitatea epidemiologie, un medic cu specialitatea igienă și un medic cu specialitatea de boli infecțioase la 400 de paturi”, se arată în proiectul de HG.
Se mai înființează un comitet
Pe lângă SPIAAM, în toate spitalele „se constituie Comitetul de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale și monitorizare a consumului de antibiotice”, care va avea obligația de a se întruni cel puțin trimestrial pentru analizarea situației și elaborarea de propuneri.
Comitetul va fi condus de directorul medical al spitalului, iar în componența acestuia vor intra: șeful SPIAAM, medicul responsabil de politica de utilizare a antibioticelor, directorul de îngrijiri, farmacistul, microbiologul/medicul de laborator din laboratorul propriu sau desemnat de laboratorul cu care unitatea are contract, precum și toți șefii de secție.
Epidemiolog în azile și saloane cu un pat
O noutate este faptul că „centrele rezidențiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate au obligația de a asigura organizarea activității de prevenire și limitare a IAAM prin personal propriu, cu încadrarea unui medic cu cel puțin 0,5 normă din specialitatea epidemiologie/ microbiologie/ boli infecțioase”.
Totodată, spitalele ale căror planuri de construire se aprobă după data intrării în vigoare a acestei hotărâri „trebuie să prevadă un minim de 50% din numărul de paturi al unității în camere de 1-2 paturi, cu acces direct la chiuvetă, duș și grup sanitar propriu”.
Proiectul mai prevede și faptul că spitalele vor avea obligația de a „organiza structuri funcționale de boli infecțioase” pentru izolarea pacienților cu infecții nosocomiale determinate de germeni cu risc epidemiologic, deși, în ultimii ani, foarte multe unități medicale n-au infrastructura necesară izolării acestor pacienți.
Amenzi de cel mult 1.000 de euro și fapte prescrise după un an
Răspunderea pentru prevenirea, limitarea și raportarea infecții nosocomiale revine conducerii unităților medicale sau a azilelor, conducerii secțiilor clinice și SPIAAM, conform documentului, care prevede și sancțiuni - însă destul de mici - în cazul nerespectării normelor de mai sus.
Astfel, reprezentanții DSP, precum şi din cadrul Inspecţiei Sanitare de Stat din Ministerul Sănătăţii, vor sancționa contravențiile astfel:
-
avertisment scris, la prima constatare, precum şi la următoarele constatări, dacă fapta a fost săvârşită după mai mult de un an de la data precedentei constatări;
-
amendă de la 500 de lei la 1.000 de lei, la a doua constatare, dacă fapta este săvârşită în termen de un an de la prima sancţiune;
-
amendă de la 2.500 de lei la 5.000 de lei la a treia şi următoarele constatări, dacă fapta este săvârşită în termen de un an de la a doua sancțiune.
Potrivit Legii nr. 3/2021, publicată în MO la începutul lunii ianuarie 2021, Ministerul Sănătății trebuia să elaboreze normele de aplicare, împreună cu Ministerul Muncii, în termen de 6 luni.