Varianta britanică a virusului SARS-CoV-2 a devenit complet dominantă în România și, mai mult, la Suceava a fost depistată deja o mutație „îngrijorătoare” a acestei tulpini, la un pacient care nu a călătorit recent în Marea Britanie. În acest moment, screening-ul prin teste PCR a devenit irelevant, avertizează dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină. Potrivit acestuia, pentru a putea controla pandemia de COVID-19, România are nevoie urgent de un program de supraveghere genomică în sănătatea publică. Până acum, la nivel național au fost făcute doar 1.000 de secvențieri genomice, în trei luni, deși, conform recomandărilor Comisiei Europene, România ar trebui să realizeze între 5.000 și 10.000 de secvențieri pe lună.
Apariția de noi variante este un fenomen normal în evoluția virusului, însă este accelerat de mobilitatea lumii moderne. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) evalua riscul asociat cu transmiterea comunitară în spațiul UE/SEE a celor trei variante noi de SARS-CoV-2 (britanică, sud-africană și braziliană) ca fiind unul înalt sau foarte înalt, încă de la finalul lunii ianuarie 2021.
Din păcate, tulpina britanică s-a răspândit rapid, astfel că în prezent este dominantă și în România, în ciuda faptului că, până ieri, doar 649 de cazuri de infecție cu această variantă (linia genetică B.1.1.7) au fost confirmate la nivel național. De ce atât de puține? Simplu: pentru că în țara noastră secvențierea testelor pozitive pentru depistarea noilor tulpini ale coronavirusului se face aleatoriu sau strict atunci când există un context epidemiologic. Practic, cazurile sunt descoperite întâmplător.
Cum schimbă situația apariția mutațiilor la mutații
Însă apariția pe teritoriul României a mutației E484K, identificată la tulpina britanică a SARS-CoV-2, și mai ales depistarea acesteia la un pacient fără un istoric recent de călătorie în Marea Britanie, duce discuția despre supravegherea epidemiologică la nivelul următor, consideră medicul Marius Geantă, președinte și cofondator al Centrului pentru Inovație în Medicină.
„Avem nevoie urgent de un program de supraveghere genomică în sănătatea publică, implementat rapid și în acord cu știința momentului, cu scopul de a controla pandemia Covid-19. Nu mai trebuie să pierdem nici timpul și nici banii cu screening-ul prin PCR pentru varianta B.117, o modalitate care putea fi eficientă în decembrie-ianuarie, dar care este irelevantă în acest moment când varianta B.117 este deja dominantă. (...) Nu ne mai putem permite să așteptăm o săptămână rezultatele secvențierii unei probe și este inacceptabil să nu dăm valoare informațiilor astfel obținute pentru a lua decizii informate și în timp util, în lupta cu Covid-19”, spune dr. Geantă, pe pagina sa de Facebook, adăugând că „depinde doar de noi să nu mai ducem această luptă fiind legați la ochi”.
Propunere pentru guvernanți
Încă de la începutul lunii martie, Centrul pentru Inovație în Medicină a lansat o propunere privind implementarea unui sistem de supraveghere prin secvențiere genomică a SARS-CoV2 în România și înființarea unui Centru Național de Date și Analiză Genomică pentru Sănătatea Publică. Potrivit documentului publicat pe ino-med.ro, acest Centru ar urma să fie implementat de un consorțiu independent, din care să facă parte atât institute de cercetare cu experiență în domeniul secvențierii genomice a SARS-CoV-2 (Institutul Cantacuzino, Institutul Matei Balș), una sau mai multe Universități de Medicină și Farmacie, Rețeaua de Genetică Medicală, organizații neguvernamentale și entități private relevante în domeniu, dar și experți din consorții similare din Danemarca și Marea Britanie – țări care au a reușit să își crească foarte repede capacitatea de secvențiere.
Datele colectate prin secvențiere și corelarea acestora cu datele din alte țări sunt importante în luarea deciziilor de sănătate publică și ar putea fi factorul decisiv, pe termen lung, pentru încheierea pandemiei.
„Comisia Europeană recomandă ca Statele Membre să ajungă la o capacitate de secvențiere de cel puțin 5% dintre probele pozitive Covid-19. Conform recomandărilor Comisiei Europene, România ar trebui să realizeze între 5.000 și 10.000 de secvențieri pe lună”, se mai precizează în document.
1.050 de secvențieri au fost raportate la INSP, până la data de 28 martie 2021.
„Secvențierea genomică a virusului trebuie să se facă reflex, imediat după testul PCR, pentru 5-10% dintre probele pozitive, conform recomandărilor Comisiei Europene, iar datele trebuie colectate și analizate la nivel național, dar și corelate cu bazele de date internaționale de tipul GISAID, în cel mai scurt timp posibil”, subliniază Dr. Marius Geantă, Centrul pentru Inovație în Medicină.
Noua variantă de coronavirus, prezentând atât caracteristicile tulpinii britanice B1.1.7, cât şi mutaţia E484K, care poate reduce eficienţa vaccinurilor împotriva virusului, a fost identificată, la începutul săptămânii, pe baza secvenţierilor efectuate la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava (USV).
Tulpina britanică - dominantă, în nici 3 luni
Prevalența tulpinii britanice a crescut de mai bine de opt ori în mai puțin de trei luni, arată ultimele date, varianta fiind confirmată la toate probele secvențiate de un laborator privat. Acest indicator ar trebui să fie un semnal de alarmă, spun reprezentanții Medlife, care au anunțat, ieri, că au identificat alte 92 de cazuri cu tulpina britanică din 92 de probe noi secvențiate. Ca și în alte centre, probele au fost selectate de laboratorul privat în mod aleatoriu și provin din următoarele județe: București – 46 de cazuri, Olt – 10 cazuri, Brașov – 9 cazuri, Dâmbovița – 6 cazuri, Teleorman – 5 cazuri, Prahova, Galați și Constanța – câte 3 cazuri, Argeș – 2 cazuri; Brăila, Covasna, Hunedoara, Ialomița și Sibiu câte un caz.
Primele cazuri care conțineau tulpina britanică, mai virulentă și mai periculoasă decât varianta inițială a SARS-CoV-2, au fost identificate în România în urmă cu mai puțin de trei luni, iar previziunile nu erau deloc favorabile.
„Din păcate, previziunile de la acel moment s-au adeverit, iar prevalența pe loturile analizate în laboratoarele noastre a crescut într-un ritm accelerat, de la 12% la finalul lunii ianuarie la 77% la începutul lunii martie și ajungând, în prezent, la 100%. Acest procent îngrijorător ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru noi toți”, spune biologul Dumitru Jardan, de la MedLife.
Prevalența tulpinii britanice pe loturile analizate a ajuns la 100% în prezent, când presiunea pe spitale este foarte mare, iar personalul medical epuizat, în timp ce la finalul lunii ianuarie era de doar 12%.