Mercurialul despăgubirilor în asigurări, stabilit în funcție de județul unde are loc accidentul

România are o nouă problemă gravă de sănătate publică. An de an a neglijat-o, iar numărul deceselor a continuat să crească, fapt ce ne plasează pe primul loc în Uniunea Europeană. Este vorba despre accidentele rutiere pe care Banca Mondială vrea ca guvernele să le trateze ca pe o problemă de sănătate publică. Incidenţa accidentelor în urma cărora se înregistrează morţi este în ţara noastră de 97 de decese la un milion de locuitori, aproape dublu faţă de media UE care este de 50.

Infrastructura deficitară şi neatenţia la volan sunt principalele cauze care generează accidente. Potrivit statisticii Eurostat, singura ţară care ne întrece la acest capitol este Bulgaria, ea înregistrând un număr de 99 de decese la un milion de locuitori la sfârşitul lui 2016.

Lipsa autostrăzilor creează mari probleme

Cu un număr de 748 de kilometri de autostradă, ţara noastră se plasează la coada Uniunii Europene, dar lipsa şoselelor de mare viteză ne propulsează în schimb în vârful ierarhiei în ceea ce priveşte accidentele cu victime. Doar o mică parte dintre acestea au loc pe autostrăzi pentru că aici accidentele frontale, care sunt cele mai periculoase, nu există. În România, cea mai mare parte a traficului se derulează pe şosele cu două benzi şi fără separatoare de sens. Am  putea adăuga lucrările de raparaţii prost semnalizate, gropile, drumurile neiluminate sau prost iluminate. Pe de altă parte, datele INS arată că luna august este luna când se produc cele mai multe incidente rutiere pentru că cei mai mulţi pleacă în concediu şi gonesc nebuneşte spre destinaţiile de vacanţă.

La nivelul anului 2017, dauna medie pe RCA achitată de companiile de asigurări a fost de 7.245 de lei, în creştere comparativ cu 2015, de exemplu, când aceasta a fost de 5.647 lei.

2,24 milioane lei a fost anul trecut cea mai mare daună RCA pentru vătămări corporale, cu invaliditate permanentă.

Topul celor mai mari despăgubiri plătite în 2017

6,53 mil. lei - în cazul scufundării unei nave

3,2 mil. lei - în cazul unui incendiu

3 mil. lei - în cazul unui accident de aviaţie

Drumurile morţii: DN 1, DN 2 şi DN 7

Drumurile naţionale din România pe care au loc cele mai multe accidente rutiere sunt DN1, DN2 şi DN7, potrivit Ministerului Transporturilor. Drumul cu cele mai multe accidente din România este DN1, lung de 643 de kilometri, care face legătura între Bucureşti şi vama cu Ungaria, prin Valea Prahovei. Deşi nu există date statistice privind strict accidentele rutiere în urma cărora s-au înregistrat pierderi de vieţi omeneşti petrecute pe DN 1, numărul lor în judeţele traversate de această şosea naţională a fost, în 2016, de 251.

În judeţele traversate de DN 2,  care face legătura între Bucureşti şi Siret, numărul accidentelor cu morţi a fost de 417. Un alt drum cu probleme este DN 7, lung de 525 de kilometri, care leagă Capitala de vama Nadlac, prin Valea Oltului, aici înregistrându-se 212 decese în urma accidentelor rutiere. Tronsonul cu cele mai multe incidente este cel care traversează Valea Oltului, deseori blocat din cauza accidentelor, căderilor de pietre, inundaţiilor şi alunecărilor de teren.

Haos în materie de despăgubiri

Deocamdată, România nu are o practică unitară în ceea ce priveşte acordarea despăgubirilor pentru cei care au suferit traume în urma unor accidente rutiere sau urmaşilor celor decedaţi. Totul ţine, mai degrabă, de bunăvoinţa asigurătorului care într-o primă fază negociază cu partea vătămată. Acesta se uită prin dosarele vechi, de exemplu cât a mai plătit pentru o mână ruptă, sau face o medie a despăgubirilor acordate de instanţele judecătoreşti în cazuri similare. În situaţia în care vătămatul nu este mulţumit de compensaţia oferită, se poate adresa justiţiei. Problema este că şi în această situaţie stabilirea cuantumului despăgubirii este mai mult o loterie. Statistica arată că cele mai mari despăgubiri, de exemplu în cazul unui accident soldat cu pierderea unei vieţi, se înregistrează în Capitală, în judeţele Cluj şi Timişoara, aici despăgubirile acordate urmaşilor variind în general între 300.000 şi 500.000 de euro. Există însă cazuri când despăgubirile acordate în situaţii asemănătoare au fost şi de 10.000 de euro.

Tabelele de traumă, contestate şi amânate

O tentativă de reglementare în materie de despăgubiri acordate victimelor accidentelor rutiere a fost la modificarea Legii RCA, când s-a încercat introducerea în lege a unor „tabele de traumă”, în care vătămările suferite erau evaluate după un punctaj realizat de către o asociaţie a medicilor legişti (Societatea de medicină legală). Asigurătorii au insistat foarte mult pentru includerea lor în lege, dar s-a considerat că aceste tabele ar trebui incluse în Codul Civil. Modul în care au fost evaluate traumele ridică însă o problemă. Ele au ţinut cont strict de gravitatea rănii suferite din punct de vedere medical, ignorând însă implicaţiile profesionale.

Durerile, evaluate în puncte traumatice

- Evaluarea despăgubirilor se va face după un nivel mediu prezumat al suferinței îndurate de persoanele prejudiciate;

- Valoarea unui punct traumatic este egală cu dublul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la data producerii accidentului;

- Despăgubirea maximă nu va putea depăși 200 de puncte traumatice, echivalentul stării vegetative persistente (SVP).

Exempul de punctaj în cazul amputărilor generate de un accident rutier