Tema abordată de filmul artistic „Mercy”, care va rula, de mâine, în cinematografele din România, este una prin care creația Science-Fiction a fost depășită de evenimentele din viața reală, pentru că deja există tribunale operate de IA, experimental. Dar subiectul filmului invită mai ales la problematizare, într-o situație fără precedent: putem să ne bazăm pe deciziile luate de IA, fără a risca să greșim mai mult decât până acum, ca societate? Aceasta ar fi întrebarea de bază pe care o lansează filmul, iar finalul vine cu o cugetare de mare actualitate în lumea de azi: „Am făcut ceea ce eram programați să facem. Ființă umană sau IA, toți greșim, dar și învățăm din greșeli”. Premiera filmului va avea loc mâine, pentru public, la Cinema City, Afi Cotroceni și în alte cinematografe din țară.
„Mercy” sau „No mercy” - cu milă sau fără milă? este prima întrebare pe care publicul filmului și-o pune, în contact cu subiectul: un tribunal operat 100% de IA judecă „pe repede înainte”, în mai puțin de două ore, timp în care acuzatul trebuie să se apere singur, dovedindu-și nevinovăția. Dacă nu reușește, AI îl execută. Un tribunal numit „Milă”, care pare a fi fost conceput pentru a nu avea milă. De altfel, nu ne putem aștepta ca IA să aibă sentimente umane. Dar filmul mai vine cu o problematizare, punând publicul în situația de a reflecta la posibilitatea ca IA să preia ceva din caracteristicile umane, dacă dezvoltarea ei se bazează tocmai pe procesul de învățare.
Astfel se naște încă o întrebare recurentă chiar în societatea contemporană: oare IA poate învăța să dezvolte sentimente sau să aibă intuiție, la fel ca ființa umană de la care învață?
Este un film care problematizează și ține publicul în suspans, de la primul cadru până la final, prin multitudinea de întrebări care se nasc pe parcursul acțiunii. Totul se derulează contracronometru, la fel ca procesul în sine: 90 de minute pentru a înfrunta sistemul-judecător unic IA. Va reuși protagonistul să-și dovedească nevinovăția, în mai puțin de 90 de minute de anchetă și de prezentare a probelor în fața instanței IA sau va pierde lupta cu Inteligența Artificială? Pentru un anchetator din Poliție sau pentru un avocat, pare imposibil să se poată face o astfel de anchetă penală în doar 90 de minute. Dar aici intervine o nouă fațetă a problemei IA: posibilitățile nenumărate de cercetare, chiar și în domeniul penal, prin mijloace tehnice care până acum erau imposibil de accesat: de la spionarea telefoanelor mobile și a laptopurilor, a camerelor de supraveghere, accesate imediat, la recunoașterea facială și detectarea imediată a persoanelor în orașul aglomerat, totul poate fi coordonat de sistemul IA, în folosul comunității.
Aliatul societății sau călău fără milă?
Prin astfel de problematizări, prin expunerea situațiilor concrete, care se regăsesc deja în rutina Poliției, în unele state, IA devine aliatul societății, nu o soluție de judecată fără morală și fără sentimente, care nu a învățat suficient de mult pentru a nu greși analiza. Dar de la o scenă la alta și de la o problemă la alta se nasc noi necunoscute și noi întrebări existențiale pentru omul contemporan, cea mai importantă rămânând: este o alegere bună introducerea Inteligenței Artificiale care să ne judece?
Finalul filmului vine cu un posibil răspuns. Unul romanțat, mult umanizat și care pledează, ca în fața unei instanțe de judecată, pentru a avea milă de IA, în contextul actual, când se caută variantele optime de introducere a acestor sisteme chiar și în Justiție. Dar va avea IA milă de noi? - aceasta este întrebarea care rămâne, după ce filmul ne oferă propria-i variantă de răspuns.
Filmul îi are în rolurile principale pe Chris Pratt, care interpretează un detectiv acuzat de crimă, și pe Rebecca Ferguson, în rolul judecătorului Maddox al Curții Penale Mercy - sistemul judiciar complet condus de inteligența artificială.
Detectivul Chris Raven este chiar unul dintre creatorii programului „Mercy”, construit pentru a ține orașul în siguranță, dar devine chiar el cel judecat, fiind acuzat de uciderea soției sale, crimă despre care nu-și poate aminti nimic.
Tehnologia scurtează timpul de anchetă și judecata
Urmează ancheta penală „la minut”, cu mijloacele tehnice oferite chiar de sistemul care-l judecă, în timp real. Un adevărat maraton pe care protagonistul îl parcurge ca într-un coșmar din care nu se poate salva.
Procesul este condus de judecătorul AI Maddox. Legat de un scaun, Raven are la dispoziție exact 90 de minute pentru a-și reduce nivelul de vinovăție sub pragul de 92%, altfel va fi executat. Folosindu-se de cloud-ul municipal și de toate datele disponibile – camere de supraveghere, telefoane și baze de date – detectivul trebuie să strângă dovezi care să-i dovedească nevinovăția, descoperind treptat că aparenta crimă pasională este mai complicată decât pare și că toate pistele par să conducă spre el.
O altă problemă a lumii contemporane care se naște din situația descrisă de derularea procesului penal contracronometru este dacă IA sau autoritățile sunt îndreptățite să recurgă la violarea corespondenței și la invadarea intimității persoanelor, pentru a rezolva cazuri de natură penală. Modul în care decurge procesul, simultan cu ancheta, ajungându-se la o soluție finală în mai puțin de 90 de minute, poate fi și o lecție pentru viitorul tehnologizării Poliției și pentru legile justiției, care ar putea accepta ca probe chiar astfel de încălcări ale vieții private.
Dacă prin mijloacele de astăzi practica arată că o astfel de anchetă ar dura cel puțin o săptămână, iar un proces penal se poate soluționa și după câțiva ani, parcurgându-se toate etapele prevăzute de legislație, în orice țară din lume, propunerea de accesare a mijloacelor tehnice pe care le facilitează sistemul IA are la bază reducerea timpului pentru cercetare, iar filmul vine și cu o situație tragică pe care descoperirea adevărului în mai puțin de 90 de minute o rezolvă, înainte de a se produce o tragedie mult mai mare.