Jurnalul.ro Special Mii de angajați din industria alimentară, lăsați cu ochii în soare. O lege șchioapă, completată cu norme de aplicare heirupiste 

Mii de angajați din industria alimentară, lăsați cu ochii în soare. O lege șchioapă, completată cu norme de aplicare heirupiste 

de Adrian Stoica    |   

De la 1 iunie a intrat în vigoare legea prin care au fost acordate unele facilităţi salariale în sectorul agricol şi în industria alimentară.

O lege așteptată de foarte multă vreme de către angajații din cele două ramuri unde se înregistrează printre cele mai mici salarii din țară. Practic, majoritatea celor care lucrează aici sunt plătiți cu salariul minim pe economie, dar Guvernul și Parlamentul se dovedesc, încă odată, incapabili să emită o lege cu cap și coadă. Ultima gafă aparține ministrului Finanțelor, „specialistul” Adrian Câciu, care a emis un ordin pentru aprobarea procedurii în vederea aplicării legii, dar care, de fapt, face mai inoperantă această lege, restrângând și mai mult aplicabilitatea ei. Măsura luată acum de Ministerul Finanțelor i-a surprins negativ pe producătorii de zahăr, lapte și ulei, pentru că angajații din aceste sectoare sunt principalii loviți de noua măsură heirupistă. Ei spun că nu au fost consultați la elaborarea acestor norme, iar sindicatele din industria alimentară cer modificare lor, dar și a legii.

Într-un avânt de mare simțire patriotică, ministrul Finanțelor a decis, conform acestui ordin (OM 1.525/2022), că facilitățile salariale se vor acorda numai angajatilor din societățile comerciale care realizează în România 80% din producția lor. Ministrul ignoră însă faptul că există foarte multe situații în care, din cauza lipsei de materii prime din producția internă, societățile importă produs finit pe care îl ambalează în România. Acesta este ulterior vândut fie în Româna, fie trimis la export, dar el aduce bani producătorului, bani din care sunt plătite taxe către statul român. „Precizăm că aceste produse sunt complementare producției de alimente din surse exclusiv românești și sunt absolut necesare în industrie în anii în care producția locală nu poate asigura întreaga cantitate de materie primă necesară a procesării și consumului local (de exemplu, zahăr, făină pentru panificatie etc). Se utilizează același personal și echipamente, materiale și consumabile, depozitare și linii tehnologice de sortare și ambalare. Pentru evitarea unor neconcordanțe sau eventuale penalizări din partea controlului fiscal, vă rugăm să ne confirmați eligibilitatea acestor activități în cadrul art. 60 pct.7 lit a) din Codul Fiscal și astfel luarea lor în calculul celor 80% din cifra de afaceri totală, conform OM 1525/2022, se arată într-o adresă transmisă Ministerului Finanțelor după ce ordinul semnat de ministrul Adrian Câciu i-a băgat pe mulți patroni în ceață.

Producția și activitățile conexe, o dilemă

Pe de altă parte, unii dintre angajatorii care activează în industria alimentară sub forma unui grup de societăți afiliate, care din rațiuni economice (menținerea capacității de producție în raport cu cererea pieței, precum și nevoia extinderii/îmbunătățirii portofoliului de produse, conform cererii consumatorului) sunt nevoiți să-și împartă activitatea de producție și activitățile conexe în mai multe entități, nu pot îndeplini criteriile impuse pentru ca angajații lor să beneficieze de facilitățile salariale. Acest lucru poate duce la o discriminare pe piață între angajații din astfel de companii versus angajații companiilor care desfășoară toate aceste activități (producție și conexe producției) sub aceeași entitate, precum și la creșterea deficitului de personal din această industrie.

Forța de muncă împrumutată, exclusă din lege

O altă problemă reclamată este și cea legată de utilizarea angajatilor luați de la societățile de plasare a forței de muncă. Ei sunt folosiți sezonier în fabricile din industria alimentară, dar pentru că societățile care plasează forța de muncă au un alt cod CAEN decât cel la care face referire legea prin care s-au acordat facilitățile salariale angajatilor, aceștia nu pot beneficia de ele pe perioada în care lucrează în industria alimentară sau agricultură, deși fac aceeași muncă precum salariații care beneficiază de prevederile legii. O scăpare gravă a legii al cărei efect va fi refuzul acestor salariați ocazionali să mai lucreze în aceste domenii.

Modificarea legii, tot amânată

Legea privind acordarea facilităților salariale pentru angajații din industria alimentară și agricultură a fost inițiată de fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, și votată de Parlament repede, dar după finalizarea procesului legislativ s-a descoperit că de la prevederile ei sunt excluși circa 10.000 de salariați care activează în industria de îmbuteliere a apelor minerale și plate, a sucurilor și berii. Angajaţii din industria alimentară au fost departajaţi prin două coduri CAEN, conform directivelor europene, iar de creşterea salariului beneficiază doar angajaţii dintr-un singur cod. Potrivit modificărilor, la codul CAEN 10 referitor la industria alimentară figurează prelucrarea mâncării, a produselor lactate, a uleiului, a produselor de brutărie, prelucrarea și conservarea cărnii, a peștelui, crustaceelor și moluștelor. Mai mult, tot aici figurează și fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor. Legea, în care a fost inclus și programul guvernamental „Sprijin pentru România”, omite salariații care lucrează în activități incluse în  codul CAEN 11. Aici figurează, printre altele, producerea berii, a sucurilor din fructe și legume, precum și producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate. Cum legea nu face referire la codul CAEN 11, angajații din aceste sectoare, deși sunt asimilați industriei alimentare, nu pot beneficia de majorarea salarială. În ciuda insistențelor sindicatelor din industria alimentară, până acum autoritățile nu au făcut nimic pentru îndreptarea greșelii, deși ar fi putut adopta o ordonanță de urgență pentru aceasta.

„Producția de zahăr are un caracter temporar. Societățile sunt nevoite să angajeze de la firme care plasează forță de muncă personal suplimentar. Acesta efectuează aceleași activități ca și angajații permanenți ai societăților din industria alimentară. În condițiile în care personalul provine de la o firmă care are alt cod CAEN, pe perioada în care lucrează nu pot primi beneficiile prevăzute de lege. Astfel, există riscul iminent de a pierde foarte multă forță de muncă de care avem nevoie, aceasta îndreptându-se către societăți care beneficiază de aceste drepturi. În acest moment, nevoia forței de muncă calificată într-o societate în perioada campaniei este de aproximativ 40%. Din cauza interpretării normelor s-a ajuns la neplata salariilor aferente lunii iunie 2022, astfel creându-se mari nemulțumiri în rândul angajaților, ceea ce a condus la alte plecări de personal”.

Patronatele din industria alimentară

Ce facilități se acordă 

Legea privind acordarea facilităților salariale prevede o majorare a salariului minim brut la 3.000 de lei (fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri) pentru angajații din industria agricolă și alimentară începând cu data de 1 iunie 2022 și până pe 31 decembrie 2028. Totodată, angajații din cele două sectoare vor fi scutiți de la plata impozitului pe salariu în cuantum de 10%, a plăților aferente contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate în cuantum de 10% și reducerea cotei contribuției de asigurări sociale cu 3,75% pentru aceeași perioadă. Astfel, angajații din industria agricolă și alimentară vor avea același regim de salarizare precum cel introdus în construcții prin prevederile OUG 114/2018. La un salariu brut de 3.000 lei, angajatul primea un salariu net de 1.775 lei, iar odată cu aplicarea facilităților el încasează 2.363 lei net, ceea ce reprezintă o creștere de 588 lei/lună.

„Din păcate, absența unui dialog real conduce la luarea unor măsuri doar parțial bune. Același lucru s-a întâmplat și cu normele emise recent de Ministerul Finanțelor pentru aplicarea legii prin care se acordă facilități fiscale salariaților din industria alimentară și agricultură. În continuare sunt omiși de la prevederile ei salariații din sectoarele apă minerală, sucuri și bere. Greșelile nu se opresc aici, ignorându-se faptul că există anumite particularități ale activității în industria alimentară, iar impunerea unui procent de 80% din materia primă folosită să provină din producția internă este o altă gafă. M-am săturat ca de ani de zile să auzim doar lozinci în ceea ce privește interdicțiile impuse de Comisia Europeană, timp în care salariile românilor rămân mici, iar muncitorii calificați ne pleacă din țară. Oare Comisia Europeană sau Guvernul nostru se gândesc că aceste erori și diferențe uriașe de venituri există în condițiile în care prețurile de la noi sunt comparabile cu cele din Vest?”

Dragoș Frumosu, președintele SINDALIMENTA 

Ce înseamnă industria berii în România

Statistica arată că 97% din berea consumată în România provine din producția internă, prin urmare neincluderea sectorului berii în această lege riscă să creeze dezechilibre semnificative prin creșteri ale importurilor, scăderi ale producției autohtone, reducerea încasărilor bugetare etc., în condițiile în care sectorul are o pondere de peste 60% în totalul accizelor încasate din vânzarea băuturilor alcoolice. Industria berii se va confrunta cu o problemă de competitivitate în raport cu celelalte ramuri din industria alimentară, care îi va afecta performanța financiară și implicit contribuția sa la bugetul de stat. Industria berii din România își procură pe cât posibil materiile prime din agricultura națională, peste 50% din ingredientele folosite la fabricarea berii provenind de la noi din țară. Sectorul a contribuit cu 4,4 miliarde euro la bugetul de stat în ultimii 18 ani și cu 272 milioane euro în 2021. Nu în ultimul rând, industria berii a realizat investiții directe de 1,8 miliarde euro în ultimii 18 ani și de 100 milioane euro în 2021. Companiile reprezentative pentru sectoarele pe care le reprezintă susțin peste 15.000 angajați direcți, având o cifră de afaceri de peste 11 miliarde de lei și un profit net total de peste un miliard de lei. 

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri