Autoritățile se pregătesc să umple țara cu piste de bicicletă, iar pentru aceasta vor utiliza bani din Fondul de mediu. Ministerul a lansat în dezbatere publică Ghidul de finanțare pentru pistele de bicicletă și speră ca lucrările să demareze cât mai repede.
Statisticile arată că locuitorii marilor oraşe din România pierd anual foarte multe ore în trafic din cauza ambuteiajelor, iar pe lângă nervii întinşi la maximum, afumatul plămânilor cu noxe a devenit un sport naţional. Deşi suntem pe locul 8 la nivel european în clasamentul producătorilor de biciclete, la nivel naţional nu am reuşit să ne apropiem nici măcar de 500 de kilometri de piste pentru biciclete. Potrivit unui unui raport publicat în luna ianuarie a anului trecut de European Transport Safety Council ne plasăm pe locul doi în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cicliştii decedaţi în urma accidentelor din trafic, după Olanda, dar aici vorbim despre milioane de oameni care circulă zilnic cu bicicletele.
Un milion de lei/km, investiție maximă
Programului se va realiza din veniturile rezultate din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și va avea un caracter multianual, în limita fondurilor disponibile. În cadrul proiectelor, suma maximă care poate fi finanţată pentru realizarea unui km de traseu este de 1.000.000 de lei/km pentru pistele de bicicliști care presupun lucrări pe amplasamente separate de drum, neamenajate ca trotuar sau parte carosabilă și 350.000 de lei/km pentru pistele de bicicliști care presupun lucrări pe carosabil sau pe trotuare.
Ce bani vor fi disponibili
Vor putea atrage fonduri pentru astfel de proiecte administrațiile publice, iar cei mai mulți bani vor fi alocați pentru municipiul București, 50 de milioane de lei, iar pentru administrațiile de sector suma va fi de 30 de milioane de lei. De asemenea, pentru municipiile de rang I se vor aloca 25 de milioane de lei, pentru cele de rang II - 20 de milioane de lei, iar pentru un oraș - 15 milioane de lei. Programul prevede construirea pistelor de bicicletă și în zona rurală, unde o comună va putea atrage maximum 5 milioane de lei, dacă are peste 5.000 de locuitori, și 2,5 milioane de lei, dacă are mai puțin de 5.000 de locuitori.
În cazul în care cheltuielile eligibile ale proiectului depășesc sumele maxime prevăzute de Ghidul de finanțare, diferența va fi susținută de solicitant.
Cum vor arăta viitoarele „autostrăzi”
Conform proiectului inițiat de Ministerul Mediului, traseele de bicicliști vor fi realizate cu prioritate pe partea carosabilă, fiind amplasate între fluxul pietonal și cel motorizat. Acolo unde nu este posibil acest lucru, vor putea fi realizate și pe acostament, trotuar sau se pot realiza piste pe amplasament nou, separate de drum. Pistele vor fi prevăzute obligatoriu cu spațiu de depozitare pentru biciclete, iar traseele nu vor avea întreruperi între punctul de plecare și destinație și nu vor prezenta obstacole pe calea de rulare, cum se întâmplă în multe cazuri acum. Lățimea unei benzi a pistelor cu un singur sens va fi de minim 1,5 m, iar în cazul celor cu două sensuri, lățimea minimă totală a pistei va fi 2,5 m. Distanța de siguranță față de traficul rutier va trebuie să fie de minimum 1,5 metri. Nu în ultimul rând, la construirea pistelor trebuie avută în vedere asigurarea unei înălțimi libere de trecere de 2,4 metri.
București - pe hârtie, aproape 240 km, pe teren - 20 km
Mașini bară la bară, claxoane, nervi și poluare. Așa arată marile artere rutiere ale Bucureștiului la orele de vârf. Deşi este cel mai congestionat oraş din Uniunea Europeană, Capitala nu are mai mult de 20 km de pistă pentru biciclete, cu toate că promisiuni au existat mereu în ultimii ani. Prin Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Bucureşti-Ilfov (PMUD), elaborat sub sloganul „Civilizaţie, nu aglomeraţie”, această regiune ar fi trebuit să aibă 80 de kilometri de pistă în 2018, urmând ca în 2024 să ajungă la 240 de kilometri, iar în 2030 - la 490 de kilometri, 2.900 de puncte de partajare și circa 40.000 de biciclete de închiriat. Potrivit asociației Optar, la nivelul anului trecut erau semnalizate ca piste de biciclete circa 16 km, dar o mare parte din această infrastructură nu corespunde normelor de siguranță rutieră, ceea ce a făcut ca Poliția Rutieră să le desființeze. Astfel, multe dintre aceste piste s-au transformat în simple desene pe asfalt, dar pentru care Municipalitatea a plătit milioane de euro de-a lungul anilor.
3.000 km de piste, cicloturism, aplicații digitale
Cu ajutorul fondurilor puse la dispoziția României prin Planul Național de Redresare și Reziliență ar trebui să se construiască circa 3.000 km de trasee cicloturistice. Amplasarea lor se va face cu prioritate de-a lungul principalelor rute turistice. Bugetul alocat acestei acțiuni este de aproximativ 247 de milioane de euro. De asemenea, cei pasionați de pedalat vor avea la dispoziție o platformă digitală pentru telefoane inteligente care le va oferi informații tematice despre cicloturism. Autoritățile au în vedere și elaborarea un studiu privind distribuția teritorială a traseelor cicloturistice la nivel național, pe baza unor criterii-cheie (de exemplu, reducerea congestiei traficului, promovarea ecoturismului), identificând actorii relevanți și integrând inițiativele existente de consolidare a patrimoniului natural și cultural.
Ministerul Dezvoltării va realiza, pentru Apele Române, piste de biciclete construite pe digurile de apărare lângă râuri, lângă pârâuri, astfel încât acestea să devină artere de circulaţie principale între localităţi.
Numărul fabricilor de biciclete din România a crescut permanent. Până acum câțiva ani, cele mai importante fabrici de biciclete erau Madirom Prod (companie controlată de Decathlon), Eurosport DHS (Deva) și Velocity (Reșița). În ultimii doi ani, alți mari producători europeni și-au îndreptat privirile spre țara noastră. Cea mai mare fabrică de biciclete a fost finalizată în toamna anului trecut de compania Sport Mechanical Workshop la Timişoara, aici urmând să se realizeze anual până la 1,5 milioane de vehicule pe două roţi. Societatea mai deține o fabrică de biciclete tot în Timișoara. De asemenea, și producătorul de Corratec din Germania a decis să-şi extindă investiţiile pe care le are în Europa şi va deschide o fabrică la Timişoara. Aici se vor produce în primii doi ani circa 300.000 de biciclete (inclusiv electrice). O nouă tinerețe trăiește și brandul românesc Pegas, bicicletele fiind produse la fabrica Tohani din județul Brașov. Potrivit raportului European Mobility Atlas 2021, care citează date din 2019, în România erau peste 2.700 de angajați în producția de biciclete și părți componente, piața locală fiind al șaselea cel mai mare angajator la nivel european.