Jurnalul.ro Ştiri Justitie Misterele din temelia Cartierului Justiției

Misterele din temelia Cartierului Justiției

de Dan Constantin    |   

Dacă am parafraza romanța „De ți-ar spune poarta ta”  în povestea contorsionată a devenirii Cartierului Justiției, am  avea radiografia unei mari afaceri care a fost  proiectată pe ruinele socialismului. Rezervat de Nicolae Ceaușescu pentru un sediu grandios care să găzduiască Centrul de creație și cultură „Cântarea României”, terenul de câteva zeci de mii de metri pătrați din „buricul târgului ”a devenit ,după revoluție, ironia sorții, ținta capitalului imobiliar gestionat de la Budapesta. Acum, Guvernul a mai făcut un pas pentru a păstra uriașul spațiu viran în patrimoniul public, investiția fiind finanțată cu un credit de peste 200 milioane euro de la Banca Mondială.

 

Adrian Videanu, devenit în 2005 primar general al Capitalei pe postul vacantat de Traian Băsescu, mutat la Cotroceni, anunța zeci de proiecte pentru modernizarea Bucureștiului. Într-o emisiune tv pe care o realizam, l-am întrebat pe proaspătul primar care sunt șansele  de finalizare a marilor lucrări prezentate. Videanu a promis că toate vor fi începute în mandatul lui și multe vor fi și finalizate. Cel mai entuziast se arăta pentru proiectul Esplanada”, care, așa cum declara, avea finanțări din partea unor investitori imobiliari cu potențial de miliarde de dolari. „Esplanada” apăruse pentru prima dată într-un document oficial în timpul guvernării Adrian Năstase. Începe povestea de adormit copiii, Cocoșul roșu. Hotărârea de Guvern nr. 373/2004 anunța definirea unui proiect de dezvoltare urbană – Esplanada - pe amplasamentul Centrului „Cântarea României”, legislația permițând, în premieră, parteneriatul public privat (PPP). După 15 ani, în ședința Executivului din 12 august a.c. este aprobată HG pentru schimbarea denumirii amplasamentului obiectivului de investiții situat în Municipiul București, Bulevardul Unirii, sector 3, din Esplanada în „Cartier pentru justiție” și „proiecte de interes public ale Municipiului București”. Din actele oficiale ale guvernului aflăm că finanțarea proiectului este asigurată printr-un împrumut de la Banca Mondială. Instituția internațională este implicată puternic în sprijinirea sistemului juridic din România: proiectul de reformă a sistemului judiciar, finalizat în 2017, a consumat un credit de 170 milioane euro. Al doilea proiect, început în 2017, vizează îmbunătățirea serviciului judiciar și se bazează pe împrumuturi de 228 milioane euro. Așadar, la aproape 400 de milioane de euro se ridică suma creditelor rambursabile luate de statul român de la Banca Mondială pentru a asigura condiții corespunzătoere de funcționare sistemului juridic. Noul pachet de creditare este alocat special pentru realizarea Cartierului pentru Justiție care, conform acordului cu Banca Mondială, înseamnă „dezvoltarea planificată care va găzdui înstituții legate de sistemul judiciar selectate și utilizările asociate, situat în Municipiul București, sector 3, mărginit de Bd. Unirii, Bd Octavian Goga, Bd Mircea Vodă, conform PUZ aprobat de CM București nr. 49/31 ianuarie 2019”.

Opt premieri, șapte primari...

Ce s-a petrecut în acest interval de 15 ani, timp în care s-au perindat opt premieri în Palatul Victoria și șapte primari generali la Capitală, în afară de schimbarea denumiri proiectului? Marea promisiune a lui Videanu, care a gestionat Esplanada în perioada prezentării marilor investitori străini, a fost îngropată în 2008. Între 2005 și 2008, Guvernul Tăriceanu a reușit să ducă negocierile cu TriGranit - o companie prezentată drept cel mai mare dezvoltator imobiliar din Europa Centrală - până spre finalizarea unui contract care nu s-a semnat însă niciodată. Pe terenul de peste 10 hectare au apărut 85 de cereri de revendicare, pe care trebuia să le rezolve Primăria Capitalei, pasul următor fiind răscumpărarea acestor terenuri și predarea lor companiei TriGranit. Pentru că la primărie a venit doctorul Sorin Oprescu, montajul politico-economic început de Băsescu și predat lui Videanu a început să scârțăie. După trei ani și jumătate de negocieri cu TriGranit, care promitea o finanțare de 1 miliard de euro, proiectul intră în adormire.

De ce își cumpără CSM sediu?

Proiectul „Cartierul pentru Justiție” are scopul adunării instituțiilor principale ale sistemului juridic din București, care funcționează acum dispersat sau în condiții improprii. Se vor reuni aici instanțele din Capitală plus Înalta Curte de Casație și Justiție, Institutul Superior al Magistraturii, Școala Națională pentru Grefieri și Consiliul Superior al Magistraturii. Aflăm însă că CSM a deschis procedura pentru achiziția unui sediu propriu! Să nu se fi aflat la CSM că Ministerul Justiției este mandatat să tragă o  tranșă de 2,5 milioane euro de la BM pentru finanțarea  fazelor de proiectare pentru Cartierul Justiției, unde va avea rezervat spațiu de fincționare? Sau lucrurile decurg după rețeta românească - nu știe dreapta ce face stânga...

 

Demjan Sandor, rețeta miliardelor * Divorțul lui Paszkany

TriGranit, comandat de la Budapesta

Când a intrat în România, TriGranit a fost asimilat unui mare investitor cu capital în Occident, mană cerească pentru economia românească. Puțini știau că în spatele poleit se afla un om de afaceri din Ungaria - Demjan Sandor, născut într-o comună de lângă Satu Mare în 1943, aflată în teritoriul smuls prin Dictatul de la Viena. Demjan Sandor se refugiază în Ungaria după război, unde are o ascensiune remarcabilă în timpul regimului comunist fiind „programat” să conducă asociații cooperatiste și bănci pe care le-a privatizat după trecerea la capitalism. Devine unul din cei mai bogați oameni din Ungaria și este sprijinit de Viktor Orban în dezvoltarea capitalismului maghiar și plantarea de investiții în Europa Centrală și de Est. Afacerile din România, extinse la Cluj-Napoca prin Polus, erau supravegheate de  Arpad Paszkany, căsătorit cu  o nepoată a lui Demjan Sandor. Divorțul de nepoata miliardarului maghiar l-a scos pe Paszkany din afacere și l-a pus pe tușă și la CFR Cluj. La funeraliile lui Demjan Sandor, din martie 2018, de la Budapesta, a participat Viktor Orban. Esplanada este marele rateu al miliardarului maghiar care în 2005 avea toate atuurile în mână să dezvolte cel mai mare proiect imobiliar din Capitala României. O replică a cartierului parizian Defence, un centru al afacerilor din Balcani - așa era prezentat proiectul de Adriean Videanu, care avea și susținerea președintelui Traian Băsescu, sub care porniseră negocireile cu municipalitatea. La marea afacere se înscriseseră și dezvoltatorii locali, care nu voiau să scape din mână tortul de aur. Pe „Esplanada” defilează în acei ani Patriciu, Popoviciu, Crețeanu, Dan Adamescu, reprezentanța TriGranit din România fiind condusă de Dan Ghibernea, fost ambasador la Londra. UDMR, prin ministrul Laszlo Borbely, asigură suportul pentru afacerea secolului, pe care un ziar acid – Ziua - o numește „calea hoților”. Brusc, în 2008, filmul se rupe, Dejan Sandor hotărăște retragerea. Cine cu cine nu s-a înțeles, poate vom afla din memoriile oamenior politici implicați în Esplanada sau din declarațiile din fața procurorilor ale oamenilor de afaceri români și politicienilor pe care i-am menționat. Mulți au trecut prin spațiile de arest, au suferit condamnări în alte dosare. Videanu și Băsescu au ieșit „curați” din Esplanada.

La aproape 400 milioane euro se ridică suma creditelor rambursabile luate de statul român de la Banca Mondială pentru a asigura condiții corespunzătoare de funcționare sistemului juridic

 

 

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri