“Afacerea Kongsberg”, scandalul de corupţie care a zdruncinat marea companie norvegiană din industria de armament şi produse de securitate, este readusă în atenţie odată cu interesul acesteia pentru a obţine o nouă comandă de la statul român. În timp ce Ministerul Apărării pregăteşte, la Bucureşti, achiziţia de sisteme mobile de lansare de rachete antinavă, la care Kongsberg se poate înscrie în cursă ca unic competitor admis, procesul din Norvegia al unui fost director al companiei, acuzat de fraudă legată de contracte derulate în România, s-a încheiat cu o condamnare la închisoare. Învinuitul s-a apărat declarând că zecile de milioane de dolari imputate au reprezentat plăţi date sub formă de comisioane şi mită “oficială” livrată unor generali din România, cu acordul Kongsberg. Pe dosarul deschis de DNA în acest caz s-a pus praful.
Dag Tore Sekkelsten, fost director de vânzări pentru Europa de Est al Kongsberg Defence Communications (KDC), cu mare succes în România, a fost condamnat la 4 ani şi 6 luni închisoare. Decizia dată în octombrie 2017 este atacată, apelul fiind în curs. Verdictul de condamnare nu pune punct şi nu lămureşte integral corupţia care a însoţit derularea contractelor companiei norvegiene cu instituţiile statului român în perioada 1999-2006. Compania KDC a livrat pentru STS, Ministerul de Interne, Autoritatea vamală, Ministerul de Externe sisteme de comunicaţii securizate, a căror valoare a depăşit 200 de milioane de dolari. Un audit financiar făcut de PwC descoperă la contractele cu România plăţi suspecte de consultanţă şi servicii neefectuate care se ridică la zeci de milioane de dolari ale căror urme se pierd în paradisuri fiscale.
Mita descoperită, ţinută sub preş
În 2014, autorităţile norvegiene au efectuat percheziţii şi au operat arestări la KDC. Probele ridicate şi cercetările procurorilor au fost baza unor acuzaţii împotriva companiei, a unor directori din KDC, dar şi a unor persoane private din România şi Elveţia. Anul trecut, după finalizarea anchetei procuraturii, au dispărut din rechizitoriu compania şi cetăţenii străini, singurul inculpat fiind fostul director de vânzări. În cârca lui Sekkelsten a fost pusă întreaga operaţiune de încheiere de contracte fictive de consultanţă şi de mituire a unor pesoane de la instituţiile care au contractat echipamentele de comunicaţii din România. Anchetatorii au susţinut că plăţile au fost efectuate prin două companii din paradisurile fiscale Saint Vincent şi Grenada, înregistrate de un fost general din serviciile de informaţii româneşti şi un fost director adjunct al Agenţiei Naţionale de Comunicaţii, potrivit ziarului Dagens Naeringsliv din Oslo. Au fost astfel sifonate 180 de milioane de coroane norvegiene (circa 90 de milioane de lei). Avocatul inculpatului a spus însă că acordurile din România şi plăţile către consultanţi au fost aprobate de conducerea Kongsberg. Instanţa a reţinut doar vinovăţia lui Sekkelsten, ca persoană fără legătură cu KDC, de unde fusese concediat ca măsură de prevedere.
Cine a luat banii în România?
Directorul de vânzări ar fi dat 150 de milioane de coroane norvegiene (cel puţin 22 de milioane de dolari) unui general român şi unui funcţionar cu grad înalt de la Agenţia Naţională de Comunicaţii, preciza ziarul Dagens Naeringsliv atunci când NSK se afla sub focurile anchetei. Alte 30 de milioane de lire sterline au plecat din conturile companiei pentru plăţi pe consultanţă fictivă. Raportul companiei de contabilitate şi consultanţă PwC, făcut în 2012-2013, a fost ţinut secret, dar cineva l-a divulgat poliţiei, care a început ancheta în 2014, pentru suspiciuni de corupţie. Procurorii norvegieni au considerat că jurisdicţia nu le permite însă să trimită în instanţă cetăţeni străini pentru fapte de corupţie din afara ţării. În 2016, apar informaţii neoficiale că DNA a cerut redeschiderea unui dosar privind suspiciunile de mită şi comisioane ilegale în contractele cu NSK. Sunt vehiculate în presă numele generalului (r) Dorelu Gavrilă Ţărmurean de la STS şi al generalului (r) Teodor Ileş. De atunci, tăcere peste o afacere “de stat”. Rezultatul comisiilor rogatorii din ancheta norvegienilor este secretizat până la noi ordine în DNA. Când Sekkelsten transpira prin tribunale, fostul partner, generalul (r) Ţărmurean, primea în septembrie 2017 autorizaţie de construire pentru o vilă cu bazin de vidanjare în Breaza. Asta, ca să-i tracă supărarea după ce a ratat investiţia într-un parc fotovoltaic în comuna Roşiori din Bihor.
“Ancheta din Norvegia a descoperit că sifonarea milioanelor de dolari s-a făcut prin paradisuri fiscale, în firme deschise de generali români implicaţi în contractele pentru sistemele de comunicaţii securizate furnizate de NSK”