Augustin Lazăr alege să-și finalizeze cariera de procuror în cel mai urât mod posibil. Luptându-se să rămână în funcția de procuror general, până în ultima zi a mandatului, deși, încă de acum șase luni, a fost formulată o cerere de revocare din partea ministrului Justiției, Lazăr ignoră complet efectele acțiunilor sale din perioada regimului comunist, când a ocupat șefia comisiei de liberări condiționate de la Penitenciarul Aiud. Nu demisionează, nu este revocat. Miza este pensia de 27.000 de lei pe lună pe care urmează să o încaseze, mult mai mare decât dacă ar ieși din activitate în calitate de procuror cu funcție de execuție. Iar o eventuală revocare ar însemna pe dosarul lui o pată profesională ce ar face imposibilă o eventuală numire, de către președinte, în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Ar risca, astfel, să piardă, pe lângă pensia uriașă, un salariu la fel de mare de la CCR. În încercarea sa de a poza în procuror cu veleități democratice, Augustin Lazăr a ratat, însă, ocazia de a fi premiat de GDS, pentru activitatea sa pe anul 2018, după ce a anunţat că va „dona” acest premiu disidentului Iulius Filip, pe care el însuși l-a ținut abuziv în Penitenciarul Aiud. Anunțul a determinat GDS să anuleze ceremonia de astăzi de înmânare a premiului. Asta, după ce fostul procuror-șef al DNA, Daniel Morar, premiat, la rândul lui, de GDS, în anul 2011, a restituit premiul după ce a auzit că Lazăr urma să fie, la rândul său, premiat. Morar spune că Augustin Lazăr, prin activitatea sa, a cauționat regimul represiv al lui Ceaușescu.
Deși ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a înaintat, încă din luna noiembrie a anului trecut, către președintele României cererea de revocare din funcția de procuror general al României a lui Augustin Lazăr, acesta a reușit, cu sprijinul ui Klaus Iohannis, dar și al unor tertipuri utilizate prin instanțe, să își păstreze fotoliul. Nici măcar solicitarea imperativă făcută personal de către doi foști deținuţi politici de la Penitenciarul Aiud președintelui României nu l-a înduplecat pe acesta din urmă să semneze decretul de demitere, astfel încât Augustin Lazăr, mai mult ca sigur, își va duce până la final mandatul de procuror general, care expiră săptămâna viitoare, pe 26 aprilie 2019. Miza pentru care Augustin Lazăr a ținut cu dinții, până în ultima clipă, la postul de procuror general, în ciuda scandalurilor în care este implicat, legate de activitatea pe care a desfășurat- o în regimul comunist, dar și împotriva prevederilor constituționale, pe care președintele României le-a încălcat, având în vedere o Decizie a Curţii Constituționale de anul trecut, care l-a obligat, practic, pe Iohannis să o revoce din funcția de procuror-șef al DNA pe Laura Codruța Kovesi, este una cât se poate de pragmatică. Dacă Lazăr și-ar fi pierdut funcția, atunci ar fi pierdut bani serioși la pensie.
6.000 de euro pensie de șef
Conform articolului 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, un procuror sau un judecător care se pensionează cu o vechime de cel puțin 25 de ani de activitate, dar care are vârsta de 60 de ani împliniţi, beneficiază de o pensie echivalentă cu 80 la sută din valoarea indemnizației de încadrare brută lunară sau din salariul de bază lunar, la care se adaugă sporurile încasate, toate evidențiate conform statului de plată din ultima lună de activitate ca procuror sau ca judecător. Dacă persoana în cauză nu a împlinit vârsta de 60 de ani, dar vrea să se pensioneze înainte, având, totuși, o vechime ca magistrat între 20 și 25 de ani, cuantumul pensiei se micșorează cu câte 1 la sută pentru fiecare an, până la împlinirea vârstei legale de pensionare.
Augustin Lazăr se încadrează în prima categorie și, conform legii, ieșit la pensie va beneficia de o pensie egală cu echivalentul a 80 la sută din veniturile realizate în ultima lună de activitate. Astfel, pentru a putea identifica suma cu care Lazăr va ieși la pensie, avem ca bază de pornire veniturile menţionate de acesta în ultima declarație de avere, din 2018. Din acest document, aflăm că Augustin Lazăr a încasat, în anul fiscal 2017-2018, suma de 253.971 de lei în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la care se adaugă suma de 8.482 de lei de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, 81.984 de lei de la Consiliul Superior al Magistraturii și 59.705 lei în calitate de profesor la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia. Venitul total în precedentul an fiscal încasat de Augustin Lazăr se ridică, așadar, la 404.152 de lei. Luând în calcul strict această sumă, deși este posibil ca, în anul fiscal 2018-2019, acest venit să fie mult mai mare, incuzând eventuale sporuri, putem calcula cuantumul pensiei anuale, de 80% din această sumă, ajungând la un venit de 323.321,6 lei. Lunar, asta înseamnă o pensie de 26.943,5 lei.
O revocare din funcția de procuror general anterior datei la care Augustin Lazăr și-ar fi încasat ultimul salariu în această funcție ar fi diminuat semnificativ pensia actualului, încă, șef al Ministerului Public.
„Morman” dublu, dacă îl numește Iohannis la CCR Iar miza rămânerii, cu orice preț, în această funcție poate avea și o altă conotație. Un procuror revocat (dat afară, sancționat administrativ, cu alte cuvinte) nu ar putea, din punct de vedere etic, să fie numit într-o altă funcție de importanță majoră în stat.
Surse politice dau aproape sigură numirea de către Klaus Iohannis a lui Augustin Lazăr în funcția de judecător la Curtea Constituțională, pe postul rezervat președintelui României. În perioada imediat următoare, trei judecători de la Curtea Constituțională își încetează mandatele. Este vorba despre Petre Lăzăroiu, Mircea Ștefan Minea (cunoscut sub porecla „Erată”, fiind autorul documentului cu aceeași denumire care a întors soarta referendumului din iulie 2012, pentru demiterea lui Traian Băsescu) și Simona Maya Teodoriu. Pe unul dintre posturile vacante are dreptul să numească președintele României. În cazul în care Augustin Lazăr va fi numit de Klaus Iohannis la Curtea Constituțională, veniturile actualului procuror general ar urma să se dubleze. Pe lângă pensia de cel puțin 26.943,5 lei, acesta ar urma să încaseze un venit de judecător constituțional de încă pe atât. Aflăm cuantumul din declarația de avere depusă de fosta parteneră de nădejde a DNA, din vremea când conducea, în calitate de judecător, Înalta Curte de Casație și Justiție, celebra Livia Doina Stanciu.
Aceasta a încasat, în ultimul an fiscal declarat, o indemnizație de 304.137 de lei pe an de la Curtea Constituțională. Ceea ce înseamnă că, lunar, Stanciu ia un salariu de 25.344,75 de lei. Iar cuantumul pensiei pe care Livia Stanciu o încasează în paralel cu salariul este de 387.341 de lei pe an (adică 32.278,72 lei lunar). În total, veniturile pensionarei judecătoare CCR Livia Stanciu se ridică la 57.623,47 de lei pe lună.
În cazul în care Augustin Lazăr va ajunge și judecător la CCR, cu aportul lui Klaus Iohannis, și veniturile fostului procuror comunist, șef de comisie la Penitenciarul de la Aiud, s-ar ridica, în următorii nouă ani, la cel puțin 52.288,5 lei lunar (în jur de 11.600 de euro). Miză serioasă, așadar, să ţină cu dinții până în ultima clipă de mandatul de la conducerea PÎCCJ.
Procuror la Aiud, în 1985, premiat de Asociația Timișoara în 2019 Augustin Lazăr, procurorul de după 1989 care a protejat familia actualului președinte al României, Klaus Werner Iohannis, în multe dintre dosarele penale în care aceasta a fost implicată, și care, la rândul său, a fost numit în funcție și protejat de demitere de către Klaus Iohannis, este implicat, în această perioadă de final de carieră de magistrat, într-un scandal-monstru. Activitatea sa de procuror comunist care, în calitate de șef al Comisiei de Liberări Condiționate de la Penitenciarul Aiud, a refuzat, în anii ’80, în repetate rânduri, eliberarea mai multor deținuți politici, a fost dezvăluită cu documente. Printre cei pe care Lazăr i-a condamnat, practic, a doua și chiar a treia oară, la temniță politică, prin refuzul de a propune eliberarea, se află și Iulius Filip. În aceste condiții, este mai mult decât revoltător faptul că, în urmă cu două zile, Asociația Timișoara a ales să-l premieze pe Augustin Lazăr cu premiul „Speranța”, în ciuda criticilor emise în spațiul public. Ieri, Consiliul Director al Asociației „21 Decembrie 1989” a transmis un comunicat de presă, pe pagina de Facebook a instituției, în care „solicită cu prietenie colegilor din prestigioasa Asociație «Societatea Timișoara» retragerea premiului acordat procurorului general Augustin Lazăr”.
52.288,5 lei lunar ar putea fi venitul total pe care același Augustin Lazăr îl va încasa, în cazul în care tot Klaus Iohannis îl va numi în funcția de judecător la Curtea Constituțională
GDS îl lasă fără serbare
Și, dacă ridicolul de care s-a umplut Augustin Lazăr, în utimele săptămâni, nu este suficient, procurorul general al României perseverează. După cum se știe, încă din 1 februarie, Grupul pentru Dialog Social, ONG de utilitate publică, a anunțat că premiul GDS pentru anul 2018 „a fost acordat procurorului general al României, Augustin Lazăr, pentru merite deosebite în lupta anticorupție”. Anunțul a fost postat pe portalul grupului, înainte ca în presă să fie dezvăluite detaliile din trecutul de procuror al șefului Ministerului Public. Cu toate acestea, la sfârșitul săptămânii trecute, după ce scandalul a devenit public, GDS nu a renunțat la acest demers, lansând invitații pentru astăzi, la ora 18.00, în vederea participării la ceremonia de înmânare a acestui premiu.
Ei bine, ieri, Augustin Lazăr a folosit Biroul de Presă al instituției pe care o conduce pentru a-și face imagine. Ce a ieșit, însă, a fost un dezastru. Astfel, Parchetul General a publicat un „mesaj al procurorului general referitor la premiul acordat de Grupul pentru Dialog Social”, mesaj prin care Lazăr mulțumește GDS pentru acordarea premiului pe anul 2018. „Sunt deosebit de onorat pentru primirea acestei distincții, pe care o consider o recunoaştere a eforturilor și rezultatelor Ministerului Public în lupta anticorupție, în apărarea libertăților fundamentale ale omului, în consolidarea statului de drept. În acest context, am luat decizia de a transmite premiul GDS celor care, cu prețul vieții sau al unor suferințe inimaginabile, au făcut posibil ca astăzi noi să ne putem exprima liber, să trăim într-o societate democratică, să revenim acolo unde ne este locul, în Europa. Transmit acest premiu domnului Iulius Filip și tuturor disidenților din cadrul Asociației foștilor deținuți politici din România, odată cu asigurările mele că astăzi Ministerul Public este o instituție care activează la cele mai înalte standarde profesionale. Folosesc acest prilej pentru a exprima încă o dată regretul pentru dramele și suferințele trăite de luptătorii anticomuniști, prin al căror curaj și sacrificiu a fost scrisă cea mai demnă pagină din istoria contemporană a României”, scrie Lazăr.
„Grupul pentru Dialog Social a luat cunoştință de mesajul public prin care procurorul general al României, Augustin Lazăr, anunță că transmite Premiul GDS pe anul 2018 disidentului Iulius Filip şi tuturor luptătorilor anticomunişti care au făcut cu putință ca astăzi să trăim într-o țară democratică. Premiul va fi trimis domnului Augustin Lazăr la Ministerul Public spre a fi apoi transmis celor pe care dânsul i-a indicat. În aceste condiții, de comun acord, decernarea Premiului GDS din data de 17 aprilie 2019 este contramandată. Îl asigurăm pe Augustin Lazăr de solidaritatea noastră în lupta anticorupție a Ministerului Public pe care îl conduce”, a transmis GDS printr-un comunicat.
26.943,5 lei pe lună ar urma să fie pensia pe care Augustin Lazăr o va încasa, în condițiile în care nu a fost dat afară de la conducerea Parchetului General, de către Klaus Iohannis, deși acest lucru a fost cerut, constituţional, încă de acum 6 luni, de ministrul Justiției.
Daniel Morar restituie premiul primit în 2011, acuzându-l pe Lazăr că a cauționat regimul represiv
Totuși, nu putem să nu remarcăm pe cine a găsit de cuviință GDS să premieze, în ultimii ani de activitate. Premiul GDS pe anul 2001 a fost acordat lui Mihai Șora, fost apropiat al Anei Pauker, „pentru întreaga activitate, la împlinirea vârstei de 85 de ani”. În 2005, premiul a mers la fostul procuror comunist Monica Macovei. Iar în 2008, GDS l-a premiat pe fostul președinte al USR, Nicușor Dan, „pentru tenacitate și spirit civic”. Premiul pentru anul 2011 a fost acor-dat de GDS fostului șef al DNA, Daniel Morar, „pentru modul în care, în pofida presiunilor politice, a asigurat anchetarea dosarelor cu politicieni”. Cu toate acestea, actualul judecător CCR Daniel Morar a notificat, ieri, Grupul pentru Dialog Social că renunță la premiul primit în anul 2011, deoa-rece, pentru anul 2018, premiul i-a fost acordat lui Augustin Lazăr. „ A c t i vitatea actele întocmite în dosarul disidentului anticommunist Iulius Filip, cauționarea regi-mului represiv”. Iar în 2012, premiul a mers la Dan Tapalagă, un fost consilier al Monicăi Maco-vei. Anul 2014 este cel în care premiul GDS a ajuns la „Slujirea”, adică la Laura Codruța Kovesi”, a cărei activitate nu mai are rost să o detaliem aici, iar, în 2017, GDS l-a premiat pe Dacian Cioloș, fost premier în 2016. Anul trecut, GDS a premiat Mișcarea #rezist. Conform informațiilor de pe site-ul GDS, „începând cu anul 1994, se acordă premiul GDS pentru promovarea valorilor societății civile și ale statului de drept”.
Colega lui Lazăr, Cristina Tarcea, probleme disciplinare la CSM
Augustin Lazăr nu este singurul posibil viitor judecător CCR aflat în „tolba” lui Klaus Iohannis. Și Cristina Tarcea, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, își termină, anul acesta, mandatul, numele ei fiind vehiculat, de asemenea, ca posibil nou judecător la CCR. Însă, ca şi Augustin Lazăr, Tarcea are o problemă, şi încă una majoră. La sfârșitul anului trecut, Inspecția Judiciară a trimis-o în judecată disciplinară pentru „refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de seviciu și pentru nerespectarea dispoziților privind distribuirea aleatorie a cauzelor”. Dacă Secția pentru judecători de la CSM o va găsi vinovată, Cristina Tarcea riscă inclusiv excluderea din magistratură. Teoretic, pentru că hotărârea CSM poate fi atacată cu apel la ÎCCJ, instituție condusă de Cristina Tarcea. CSM ar fi trebuit să judece acest dosar încă din luna februarie, însă cauza a fost amânată, până ieri, de două ori. Ieri, însă, Tarcea a invocat o excepție a nulității acțiunii disciplinare motivată de… „încălcarea principiului repartizării aleatorii a sesizării Inspecției Judiciare”, iar, cu majoritate, Secția de judecători a decis că această excepție are prioritate în raport cu celelalte excepții invocate de pârâtă. Cu majoritate, Secția pentru judecători a decis repunerea cauzei pe rol, în vederea suplimentări probatoriului și a acordat termen pentru 29 mai.