Toată Opoziția parlamentară, care își revendică victoria de la alegerile europarlamentare, a reușit, ieri, să strângă “fabulosul: număr de 202 voturi pentru moțiunea de cenzură împotria Cabinetului Dăncilă. La urne s-au prezentat 209 senatori și deputați, dintr-un minim necesar de 233 de parlamentari. 7 aleși au decis să voteze împotrivă, în timp ce alte trei voturi au fost anulate. Guvernul Dăncilă rămâne în continuare la Palatul Victoria, iar o nouă moțiune de cenzură poate fi depusă doar în viitoarea sesiune parlamentară, în toamnă când are loc și campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Înaintea votului, tribuna Parlamentului a devenit locul unor atacuri virulente din toate direcțiile, fiind invocată, printre altele, și frauda la votul din 26 mai.
După trei ore și jumătate de dezbateri în Parlament moțiunea de cenzură la care se lucrează din data de 26 mai a picat într-un mod spectaculos. Cifrele rezutate în urma numărării bilelor devoalează o realitate mai mult decât spectaculoasă.
Conform evidenței oficiale, în Camera Deputaților și în Senat, PNL, USR, PMP, Pro România și UDMR, partidele care i-au asumat votarea moțiunii de cenzură, însumează 212 parlamentari. La vot au participat tot 212 persoane. 202 voturi au fost exprimate în sensul demiterii Guvernului Dăncilă, iar 7 au fost împotrivă. Ceea ce înseamnă că nici măcar toți parlamentarii opoziției nu au fost de acord cu demersul inițiat de Partidul Național Liberal. Alte trei voturi au fost anulate.
Negocieri inutile
Liderul PNL, Ludovic Orban, a încercat, personal, în toată această perioadă să convingă parlamentarii PSD și ALDE să își demită propriul Guvern, promițându-le inclusiv funcții în viitorul prezumptiv cabinet pe care Orban urma să-l conducă, dar și poziții pe lista de candidați liberali la alegerie parlamentare de anul viitor. Rezultatul de ieri demonstrează că Ludovic Orban nu a reușit să convingă nici măcar un singur interlocutor. Mai mult, din barca Opoziției nu s-au strâns nici măcar voturile membrilor partidelor anti-PSD și din alte motive. Deputatul USR Cristian Ghinea a ales să-și depună demisia din Parlamentul României, chiar în ziua în care Opoziția a strâns “rândurile” pentru dărâmarea Guvernului condus de Viorica Dăncilă. Ghinea care a fost ales, în 26 mai, în funcția de europarlamentar pe listele USR-PLUS, a decis să părăsească funcția parlamentară înainte de citirea moțiunii de cenzură, neparticipând la vot. Asta, în ciuda faptului că noii eurodeputați români își vor prelua mandatele începând cu data de 2 iulie.
Eșecul moțiunii de cenzură inițiată de PNL, la presiunile președinntelui Klaus Iohannis, și promovată agresiv de PNL, USR, Pro România și PMP, era unul previzibil și pare că a fost mai mult un joc de imagine al Opoziției, după rezultatul de la alegerile europarlamentare.
Dezastru, indiferent de rezultat
Chiar și în cazul în care moțiunea ar fi trecut, rezultatul ar fi fost tot un dezastru pentru Opoziție. Întrucât liderii partidelor care au susținut moțiunea nu doresc să guverneze împreună. În acest sens, singura soluție pentru detensionarea situației ar fi rămas alegerile anticipate, care nu pot surveni decât ca urmare a dizolvării Parlamentului de către președinte. Și asta, după ce două propuneri de premier ar fi căzut la vot succesiv în Parlament. Însă, Parlamentul nu poate fi dizolvat cu șase luni înainte de alegerile prezidențiale, astfel încât un demers în acest sens nu poate fi inițiat decât în luna decembrie a acestui an sau chiar la începutul anului viitor. Când avem, din nou, două rânduri de alegeri – cele locale (în vară) și cele parlamentare la termen (în decembrie).
Șerban Nicolae: „Veți da socoteală”
Liderul senatorilor PSD, Șerban Nicolae a acuzat, ieri, Opoziția că a fraudat alegerile europarlamentare. Acesta i-a avertizat pe cei de la PNL și USR că “vor da socoteală pentru fraude. Ce care au votat de mai multe ori vor da socoteală”. Avertismentul a fost dat chiar în timpul dezbaterilor de la moțiunea de cenzură și vine la doar o zi după ce ministrul de interne Carmen Dan a dezvăluit că au fost constatate peste 9.200 de semnalări cu privire la votul multiplu.