Parlamentul decide când are loc data alegerilor legislative, prin lege ordinară, în caz că este vorba despre alegeri la termen, sau prin lege organică, dacă acest scrutin se organizează duă expirarea mandatului actualului Legislativ, arată Curtea Constituțională.
CCR a respins, în 29 septembrie, excepția de neconstituționalitate a președintelui României, ceea ce înseamnă că deicizia prin care Guvernul a stabilit că alegerile parlamentare vor avea loc pe data de 6 decembrie își va înceta aplicabilitatea, după promulgarea legii asupra căreia Curtea tocmai s-a pronunțat, prin motivarea redactată și publicată ieri după-amiază.
Conform acestui document incendiar, criticile de neconstituţionalitate invocate vizau legea care a mutat de la Guvern la Parlament decizia stabilirii datei alegerilor parlamentare.
„Nicio autoritate publică îndrituită să sesizeze Curtea Constituţională nu îşi poate fundamenta o critică de neconstituţionalitate pe presupuse atitudini/ conduite/fapte/ acte eventuale ce s-ar petrece în viitor. Astfel de cereri cu caracter imaginar nu pot forma obiectul unei jurisdicţii”, se arată în decizia CCR, cu privire la unul din capetele de acuzare, cel referitor la riscul ca parlamentarii
să-și prelungească abuziv mandatele prin amânarea alegerilor.
De asemenea, CCR spune că recomandarea Comisiei de la Veneția privind evitarea schimbării legislației electorale cu 6 luni înainte de alegeri nu se poate aplica în acest caz.
Iohannis are zece zile la dispoziție să promulge legea
Astfel că Hotărârea de Guvern prin care a fost deja stabilită această dată pentru ziua de 6 decembrie își va înceta efectele odată cu intrarea în vigoare a acestui act normativ. Conform Curții Constituționale, alegerile parlamentare vor avea loc peste termen, aşadar, într-un termen de cel mult trei luni de la expirarea mandatului de 4 ani al Camerelor. Mandatul actualului Parlament expiră pe 20 decembrie 2020, iar legea declarată constituțională nu este încă în vigoare, ea nefiind încă promulgată de președintele Klaus Iohannis.
Acesta trebuie ca, în zece zile, să promulge actul normativ sau să-l trimită la reexaminare. Potrivit acestei legi, prin derogare de la Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, data alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor ce vor fi organizate ca urmare a expirării mandatului Parlamentului, aflat în curs de exercitare la data intrării în vigoare a aceste legi, se stabileşte prin lege organică cu cel puţin 60 de zile înainte.
Liberalii iau în calcul un nou atac la Curte
Surse politice afirmă că PNL ia în considerare să atace din nou legea la CCR, pe alte considerente decât a făcut-o Klaus Iohannis, tocmai pentru a trage de timp și ca actul normativ să nu intre în vigoare. Pe de altă parte, însă, în Parlament a fost depus un alt proiect de act normativ, care propune amânarea alegerilor parlamentare pentru data de 14 martie 2021.
Opoziția, reprezentată de PSD, încă nu a luat o decizie cu privire la acest proiect de act normativ, spunând că așteaptă și motivarea deciziei care a fost publicată, ieri, de Curtea Constituțională. În acest moment, Parlamentul nu se mai poate ascunde și trebuie să decidă când și mai ales cum vor fi organizate alegerile, având posibilitatea legală să-și deroge această prerogativă către Guvern, dacă alegerile se vor ține la termen.