Agenţia de Investigare Feroviară Română a declanşat anul trecut 60 anchete în urma accidentelor petrecute pe calea ferată, iar de la începutul acestui an numărul acestora a ajuns deja la 11. Incidenţa accidentelor feroviare ne plasează pe primul loc în Uniunea Europeană unde, alături de Bulgaria, avem cele mai proaste servicii feroviare.
Starea tehnică necorespunzătoare a căii ferate, nerespectarea sistemului de management al siguranţei de către operatorii feroviari, starea tehnică neadecvată a materialului rulant sau erorile umane favorizate de starea fizică a personalului sunt cauzele principale care stau la baza incidentelor feroviare. Statistica arată o creştere a numărului de evenimente feroviare anul trecut, după ce în intervalul 2017-2018, numărul acestora a fost de 47. Rezultatul anchetelor realizate de Agenţia de Investigare Feroviară Română arată că infrastructura feroviară are nevoie de investiţii masive pentru a respecta standardele de siguranţă, iar operatorii feroviari trebuie să-şi modernizeze parcul de material rulant şi să respecte procedurile referitoare la întreţinerea vagoanelor şi locomotivelor aflate în circulaţie.
Potrivit proiectului de buget pe 2020 al companiei CFR SA, administratorul infrastructurii feroviare, fondurile destinate investiţiilor se ridică la 9 miliarde de lei, în creştere consistentă faţă de 2018, când alocările au fost doar de 2,4 miliarde de lei.
România şi Estonia, de cinci ori peste media UE
Conform Comisiei Europene, România, Bulgaria, Slovenia şi Grecia au cele mai proaste servicii ferovia. Cele mai bune servicii sunt în Olanda, Finlanda, Germania şi Spania. Pe de altă parte, numărul incidentelor şi al victimelor provocate de acestea este, în toate ţările Europei Centrale şi de Est, mai mare decât media UE, arătă cel mai recent raport al Agenției Feroviare a Uniunii Europene. De exemplu, în Bulgaria şi în Ungaria, numărul incidentelor este de trei ori mai mare decât media UE, iar în România şi Estonia, acesta este de cinci ori mai mari decât media UE.
Trenurile bulgăreşti, mai lente ca ale noastre
Starea precară a infrastructurii feroviare permite trenurilor de călători să circule doar cu viteză comercială medie de 43,86 km/h, iar celor de marfă cu 15,99 km/h. Cu aceste performanţe suntem penultimii în UE, lucrurile arătând mai rău doar în Bulgaria, unde trenurile de călători au o viteză comercială medie de 25 km/h.
39% din trenurile de călători au întârzieri
În aceste condiţii, 39% din trenurile de călători care circulă în România înregistrează întârzieri la sosirile în staţiile de destinaţie. Mai precis, 38% dintre acestea au marcat întârzieri de circa o oră, potrivit unui raport al CFR Călători privind calitatea serviciilor. De exemplu, în 2012 întârzierile trenurilor de călători au totalizat 4,1 milioane de minute, iar în 2017 ajunseseră la 4,96 milioane de minute, conform rapoartelor companiei CFR Infrastructură, iar 2018 s-a încheiat cu o întârziere totală de „numai” 3,23 milioane de minute.
Evitarea despăgubirilor, la ultima strigare
„Punctualitatea” trenurilor româneşti trebuia penalizată de anul trecut, odată cu intrarea în vigoare a dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 1371/2007, prin care acordarea compensaţiilor devenea obligatorie în cazul întârzierilor. Regulamentul prevedea însă că statele membre UE pot obţine maximum trei derogări de la aceste dispoziţii, de câte cinci ani fiecare. Anul trecut, Guvernul a uzitat de cea de a treia derogare pentru a salva compania CFR Călători, dar din 2024 acordarea lor nu mai poate fi evitată.
Ce prevăd reglementările UE
Odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1371/2007, în Uniunea Europeană călătorii primesc despăgubiri de 25% din preţul biletului dacă trenurile întârzie între 60 şi 119 minute sau de 50% pentru întârzieri de peste 120 de minute. Mai mult, în cazul în care întârzierea trenului a provocat pierderea ultimei legături feroviare din acea zi, despăgubirea poate ajunge la 100% din preţul biletului, la care se adaugă o noapte de cazare la un hotel de trei stele, cameră single. La sfârşitul anului 2018, parlamentarii europeni au majorat compensația pentru întârzieri mai mari de o oră, de la 25% la 50% din prețul biletului. Pasagerii au acest drept la despăgubiri în plus față de menținerea dreptului de a continua călătoria sau de a fi redirecționați. Pasagerii vor avea dreptul la 75% din prețul biletului pentru o întârziere de o oră şi treizeci de minute şi 100% din prețul biletului pentru întârzieri mai mari de două ore. De asemenea, au fost respinse propunerile de a scuti operatorii feroviari de la plata unor despăgubiri în cazul unor “circumstanțe extraordinare”.