Solicitarea PE se bazează pe hotărârea Curții de Justiţie a UE (CJUE) care a acceptat blocarea banilor pentru țările comunitare care încalcă statul de drept.
Cele două state au avertizat în 2020 că se vor folosi de dreptul lor de veto pentru a bloca bugetul multianual al Uniunii dacă va fi introdus acest mecanism. Ulterior, premierii celor două țări, Mateusz Morawiecki şi Viktor Orban, au ajuns la o înțelegere prin care suspendarea fondurilor europene este permisă doar dacă se încalcă statul de drept ce afectează gestionarea resurselor comunitare ori dacă este vorba despre corupție, fraudă, dar nu în probleme sociale.
Însă lucrurile nu sunt încă prea clare și există voci care cer aplicarea acestui mecanism și în cazul Ungariei, care a adoptat o lege care interzice promovarea LGBT în școli, iar Polonia nu vrea să facă reforma justiției.
Cele două țări acuză astfel că mecanismul de suspendare a banilor va fi folosit arbitrar de Comisia Europeană, care le acuză că nu-și adaptează legislația privind drepturile minorităților sexuale, a avorturilor, respingerea migranților. Și PNRR-urile acestor state sunt blocate, deși Polonia ar trebui să beneficieze de 36 de miliarde de euro iar Ungaria de 7 miliarde de euro.
Prin urmare, ministrul ungar al Justiţiei, Judit Varga, acuză instituțiile europene și CJUE de abuz de putere. Și ministrul polonez al Justiţiei, Zbigniew Ziobro, consideră că acest mecanism ''ţine de puterea abuzivă şi transferul ei către cei care, sub pretextul statului de drept, doresc să-şi exercite puterea în detrimentul statelor membre''.
Așadar, Ungaria și Polonia vor să boicotezeP deciziile europene privitoare la energie, climă și politică externă ca răspuns la blocarea fondurilor UE.