Una dintre cele mai recente propuneri legislative care vizează impunerea unor noi sărbători naționale, care se află pe masa Parlamentului României, este legea 305/2024, reprezentând o inițiativă legislativă pentru instituirea zilei de 9 septembrie ca „Ziua Națională a Bunicilor”. Proiectul îi aparține deputatului PNL Valentin Ilie Fărăgășian și este semnat de încă 39 de senatori și deputați liberali, printre care îi regăsim pe Florin Claudiu Roman, Cristina Trăilă, Ioan Cupșa, Mara Mareș, Laurențiu Leoreanu sau chiar pe ministrul Sebastian Burduja, candidatul PNL la Primăria Capitalei și ministru în funcție al Energiei.
Conform acestui proiect de lege, „se instituie ziua de 9 septembrie ca «Ziua Națională a Bunicilor»”. Inițiativa reglementează, totodată, faptul că „Paramentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, autoritățile administrației publice locale și instituțiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot organiza sau sprijini logistic și material, pe tot parcursul anului, manifestările culturale, artistice sau educaționale dedicate Zilei Naționale a Bunicilor”. De asemenea, proiectul mai introduce prevederea conform căreia „autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și instituțiile din subordinea sau coordonarea acestora pot aloca fonduri din bugetele proprii, în vederea organizării și derulări în bune condiții a manifestărilor respective, în limita alocării fondurilor bugetare”.
În legea propusă se mai stipulează faptul că „Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programul zilei aspecte de la evenimentele ocazionate de sărbătorirea «Zilei Naționale a Bunicilor»”.
Argumente biblice și civice
În expunerea de motive care stă la baza acestei inițiative legislative, autorul precizează că „bunicii reprezintă un puternic element de coeziune și stabilitate. (…) Ei sunt liantul dintre prezent și trecutul apropiat, legătura cu moștenirea spirituală și culturală din cadrul unei familii”.
Potrivit deputatului liberal care a inițiat acest proiect, „de peste ani și ani, bunicii și-au asumat rolul generos de a asigura dezvoltarea sentimentului de apartenență la familie, acționând ca repere spiritual și modele pentru nepoți. În Biblie, la Proverbele 16:31, este deosebit de sugestiv sintetizat acest portret al bunicilor: «Perii albi sunt o cunună de slavă, dacă se găsesc pe calea dreptății». Bunicii devin, pe rând, prietenul, învățătorul, aducătorul de cadouri, fiind o sursă inepuizabilă de dragoste, mângâiere și înțelepciune. Bunicii trebuie să se bucure nu doar de o recunoaștere la nivelul familiei, ci și de una la nivelul societății, fiind timpul de a ne arăta public prețuirea și respectul pe care le datorăm bunicilor”.
În documental citat, se mai arată că „instituirea și sărbătorirea și în țara noastră a unei zile naționale a bunicilor în data de 9 septembrie este nu doar binevenită, ci și necesară. În calendarul ortodox, la data de 9 septembrie sunt sărbătoriți Sfinții Ioachim și Ana, părinții Fecioarei Maria și bunicii după trup ai Domnului nostru Iisus Hristos”. Expunerea de motive subliniază că „în Europa, o serie de țări (Spania, Belgia, Franța, Estonia, Portugalia, Polonia, Olanda, Italia sau Marea Britanie) își cinstesc bunicii în cadrul unei zile dedicate acestora. În 2021, Papa Francisc a anunțat instituirea unei Zile Mondiale a Bunicilor și a Vârstnicilor, având ca dată de sărbătorire cea de-a patra duminică din luna iulie, în preajma zilei în care Biserica Catolică îi cinstește pe Sfinții Ioachim și Ana”.
Inițiatorul susține că, prin această lege, este vizată „recunoașterea oficială a rolului bunicilor în menținerea unității familiei și transmiterea către nepoți a moștenirii culturale și spirituale în interiorul familiei, creșterea gradului de sensibilizare a opiniei publice în legătură cu greutățile și lipsurile cu care se confruntă mulți bunici în actuala societate românească și atragerea în sărbătorirea Zilei Naționale a Bunicilor a comunității române din diaspora”.
Aviz negativ de la CES, pe motiv de inoportunitate
În ciuda acestor deziderate, Consiliul Economic și Social a emis, la data de 16 mai 2024, un aviz negativ, pe motiv că „nu generează un impact economic semnificativ, deoarece nu presupune alocarea de noi resurse financiare care să fie direcționate către organizarea de evenimente dedicate bunicilor”.
„Nu este oportună promovarea unui astfel de act normativ, întrucât aceste tipuri de activități pot fi finanțate și în absența unui astfel de cadru legal”, se mai arată în acest aviz. CES este de părere că „instituirea unei astfel de sărbători naționale ar putea genera o presiune suplimentară asupra calendarului deja încărcat de sărbători oficiale, fără a aduce un beneficiu clar comunității sau grupului demografic vizat”. Avizul negativ mai atrage atenția asupra faptului că „în România, aproximativ 25% din numărul total al pensionarilor se află sub pragul sărăciei. Numărul mediu de pensionari a fost, în 2023, de 4.980.000 de persoane, din care 4.601.000 de persoane au reprezentat pensionări de asigurări sociale de stat. Aceste statistici relevă că recunoașterea societală a bunicilor trebuie făcută de la construcția unor sisteme sociale capabile să protejeze și să asigure o echitate socială între pensionari, respectiv bunici, dar și între rolul și aportul avut de aceștia pentru societate în timpul vieții active și perioada de pensie”.
Cu un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, proiectul de lege a intrat, pentru început, în dezbaterea Senatului, el fiind înregistrat la Camera superioară a Parlamentului în data de 16 aprilie 2024. Aici, Comisia pentru Administrație are termen să transmită Plenului raportul până pe data de 11 iunie. Camera Deputaților este forul decizional.
Ministrul Familiei, Natalia Intotero, vine tare din spate. Propune un an întreg dedicat copiilor
Aceasta este doar una dintre legile aflate în dezbaterea Legislativului cu un astfel de obiect. O altă lege, 313/2024, este o propunere legislativă pentru instituirea anului 2025 drept „Anul Național al Copilului” și o are drept inițiatoare pe deputata social-democrată Natalia Intotero, ministrul în funcție al Familiei.
Proiectul Nataliei Intotero vizează că „se instituie anul 2025 ca «Anul Național al Copilului»”, iar Parlamentul, Administrația Prezidențială și toate celelalte instituții menționate și în legea „bunicilor” pot organiza sau sprijini logistic și material manifestările dedicate evenimentelor sociale, educaționale, culturale și civice ale copiilor, putând aloca fonduri din bugetele proprii.
„Guvernul și autoritățile administrației publice locale vor prioritiza, în limita alocărilor bugetare aprobate, investițiile necesare dezvoltării infrastructurii și proiectelor ai căror beneficiari sunt copiii. În contextul «Anului Național al Copilului», toate concursurile de proiecte destinate activităților non-profit, finanțate de autoritățile locale, vor include obligatoriu o componentă dedicată copiilor. Această componentă va avea ca obiectiv promovarea dezvoltării lor armonioase, a accesului la educație, la activități culturale, sportive și de timp liber, precum și a protecției drepturilor copilului. Proiectele propuse în cadrul concursurilor trebuie să demonstreze modul în care activitățile planificate contribuie la bunăstarea copiilor, inclusiv prin facilitarea accesului egal și nediscriminatoriu la resursele oferite de proiect. Se va acorda prioritate inițiativelor care vizează copiii din medii vulnerabile”, se prevede în acest proiect de lege.
Nici acest proiect nu este pe gustul forului avizator
Nici în acest caz, Consiliul Economic și Social nu este de acord cu promovarea unei asemenea inițiative legislative. În avizul negativ emis, CES precizează că „interesul superior al copilului și dezvoltarea acestuia în context național și internațional ar trebui să fie avute în vedere de către mediul politic și de administrație în fiecare an, și nu doar în 2025”. „În plus, există deja Ziua Internațională a Copilului, care se serbează anual, la 1 iunie. (…) Anunțarea instituirii unui an al copilului nu este de natură să rezolve problema sărăciei în rândul copiilor, astfel că sunt necesare abordări sistemice și integrate pentru a asigura o soluție sustenabilă economic și social. Alocările dedicate copilului sunt de aproximativ un miliard de euro din programele operaționale și din PNRR. Adoptarea unui an al copilului constituie mai degrabă un semnal de imagine și nu o reformă a programelor dedicate copiilor și nici una care să influențeze sistemic normele dedicate copiilor”, mai susțin cei de la CES.
Legea a ajuns, ca și primul act normativ analizat, pe masa Senatului, fiind înregistrată la data de 19 aprilie 2024. Comisia pentru Administrație are termen să depună raportul până pe 11 iunie 2024. Camera Deputaților este, și de această dată, forul decizional.
Ziua Alegătorului, Ziua Înotului, Ziua Educației Financiare, Ziua Prieteniei cu SUA sau Ziua Salvamontului
De la debutul actualei legislaturi, în Parlamentul României au fost inițiate și depuse numeroase proiecte de lege care vizează instituirea unor zile naționale sau a unor ani naționali. O serie dintre acestea a trecut cu brio de ambele Camere. Altele se află încă pe rolul comisiilor de specialitate.
Un exemplu în acest sens este Legea 279/2021, privind instituirea zilei de 19 iunie drept „Ziua Națională a Înotului”. Concepută de mai mulți parlamentari de la PNL, PSD și AUR, inițiativa a fost respinsă de Senat la data de 28 iunie 2021, dar a fost adoptată de Camera Deputaților, ca for decizional, la 26 octombrie 2021.
O altă inițiativă din acest lot este proiectul de lege privind instituirea zilei de 26 mai ca „Ziua Națională a Alegătorului”. Este o inițiativă a celor de la PNL, înainte de alianța cu PSD, care să celebreze înfrângerea suferită de PSD la ultimele alegeri europarlamentare, dar care să sărbătorească și succesul referendumului pe Justiție, organizat de președintele României, Klaus Iohannis, la data de 26 mai 2019. Legea a fost adoptată de Senat, la data de 18 octombrie 2021, dar încă se află în dezbaterea Camerei Deputaților.
De asemenea, există Legea 83/2022 pentru declararea zilei de 11 aprilie drept „Ziua Națională a Educației Financiare”. Este o inițiativă a celor de la PSD, PNL, UDMR, AUR și Minoritățile Naționale, fiind adoptată de Senat la data de 2 martie 2022 și de Camera Deputaților la data de 29 martie 2022.
În continuare, vorbim despre Legea 363/2023, privind instituirea zilei de 11 iulie ca „Ziua Prieteniei dintre România și Statele Unite ale Americii”. Este o lege inițiată de PSD, PNL, UDMR și Minoritățile naționale care a trecut tacit de Senat, la 6 februarie 2023, și de Camera Deputaților, la 8 noiembrie 2023.
Un alt proiect de lege, inițiat de PSD, PNL, UDMR și Minorități, vizează instituirea zilei de 1 august ca „Ziua Națională a Salvamont România”. Legea a fost adoptată tacit de Senat, la 13 mai 2024 și se află la vot final în Camera Deputaților.