După o îndelungată absenţă, comedia PREŞUL de Ion Băieşu revine pe afişul bucureştean!
Teatrul Naţional din Bucureşti anunţă premiera spectacolului Preșul de Ion Băieşu, în regia lui Mircea Cornişteanu, care va avea loc joi 21 martie şi vineri 22 martie 2019, de la ora 19.00, la Sala Studio. Un nou pariu cu un titlu longeviv pe scenele româneşti şi cu o lume colorată care se încăpăţânează să nu dispară, şi nu doar de la bloc…
Considerată una dintre piesele cu cele mai multe reprezentaţii ale teatrului românesc, comedia Preșul a avut premiera absolută în 1972, la Teatrul de Comedie, Ion Cojar - regizorul acelei montări alegând pentru rolul principal al femeii de serviciu Filofteia, o tânăra pe atunci, actriţa Stela Popescu. Spectacolul s-a jucat neîntrerupt până în 1989, când a fost oprit de cenzura vremii.
Cu numeroase montări pe scenele din ţară şi chiar pe scene din afara ţării, Preşul revine după aproape trei decenii în Capitală. Personajele pline de vervă şi de haz ale piesei sunt interpretate la TNB de: Emilia Popescu - alternativ pe rol cu Raluca Petra, Marius Rizea, Alexandru Bindea, Ovidiu Cuncea, Monica Davidescu, Tomi Cristin, Eduard Adam, Erika Băieșu, Irina Antonie și Alexandru Barbu. Decorul, o lume a blocului în miniatură, parte însemnată în desfăşurarea acţiunii, este creat de scenograful Puiu Antemir, iar costumele de Liliana Cenean, de asemenea un nume cunoscut al scenografiei româneşti.
„Am scris această piesă ca să-i fac pe oameni să râdă”, declara Ion Băieșu, punându-le contemporanilor o oglindă în faţă, pentru a se recunoaşte cu ticurile, metehnele şi deliciile vieţii în comun.
„Râdem cu lacrimi de ceea ce zărim, uitând cel mai adesea că râdem de noi înșine. N-ar fi rău dacă, pentru o clipă, ne-am gândi că poate semănăm cu cei de care râdem!”, declară regizorul Mircea Cornișteanu, care promite o comedie mult mai spumoasă față de precedenta sa montare, realizată la Craiova, în 1985.
Sunteţi aşteptaţi la… bloc, să descoperiţi, în toiul unor investigaţii comice, misterioasa fiinţă care se năpusteşte, neştiută, nevăzută, cu bocancii năclăiţi de noroi, lăsând urme grele pe preşul de lână al orgoliosului Pamfil, om cu funcţie în comitetul de bloc.
Următoarele reprezentații sunt programate pentru zilele de 31 martie și 3 aprilie 2019, de la ora 19.00!
Premieră cu „Richard al III-lea”, în regia lui Andrei Șerban
Astă-seară, a avut loc, la sala Liviu Ciulei a Teatrului Bulandra, mult aşteptata premieră a spectacolului Richard al III-lea de William Shakespeare, în regia lui Andrei Șerban, care semnează și decorul. Costumele sunt create de Fruzsina Nagy.
Richard: actor și regizor politic. Richard al III-lea este una din piesele de tinerețe ale lui Shakespeare, care a fost jucată prima oară la Londra aproximativ în 1593. Dar de atunci până azi personajele, în frunte cu RICHARD însuși, nu și-au pierdut nimic din fascinația pe care au avut-o acum mai bine de 400 de ani.
„Spectacolul, care se conturează în repetiții cu o viteză și intensitate mai mare decât cea cu care sunt obișnuit, aduce la lumină, ca să-l citez pe amicul Biță Banu, «noaptea shakespeariană, noaptea politică, noaptea crimelor și a nebuniei, noaptea exceselor, a exceselor criminale, a exceselor sexuale și de tot felul». O lume pe care autorul aproape a fotografiat-o, ca un document al timpului. Dar acest reportaj minuțios și profund nu e doar politic și social. E o altă oglindă a sufletului (tema constantă a bardului) și evidențiază aspecte noi, șocante ale motivelor care au provocat dezastrul, nu doar pe plan individual, ci al unei țări ajunse în ruină. Dar acum o altă lume, tulburător de modernă și incredibil de adevărată, se conturează pe scena de la sala Liviu Ciulei de la Bulandra, sub ochii noștri uluiți”,
Richard face parte din seria de așa-ziși "monștri amorali" shakespearieni, împreună cu Iago, Edmund și Lady Macbeth, a căror artă a manipulării pare să fie școlită de Prințul lui Machiavelli. Oare personajul acesta monstrous, Richard, poate fi umanizat ?!
Dar cei din jurul lui cum sunt ? Doar sunt victimele lui sau chiar ei sunt cei care provoacă răul? Și acest temut serial killer, Richard, e doar o simplă manifestare a întunericului, sau acțiunile sale pot fi justificate? Oare personajul trebuie demonizat, sau dimpotrivă, poate fi văzut și înțeles din perspectiva timplului și a mediului înconjurător, al unei elite politice slăbite de lupte pentru putere, interese personale și egoism feroce, care dă șansa unei noi dictaturi, de o cruzime surprinzător de perversă, să fure puterea!?
Ca orice politician viclean, în clipa în care ia puterea, Richard transformă lumea într-un teatru în care el este simultan și actor, și regizor. Citind piesa, poți simți că acele replici pline de anxietate sunt ecouri ale evenimentelor pe care le trăim zilnic acum, oglindesc ce se petrece în lumea de azi. Privită astfel, piesa devine o oglindă simbolică a unei disonanțe sinistre: o națiune care se auto-distruge, care se dezmembrează vertiginos sub ochii noștri. Și care este rolul nostru de spectatori? Cum plecăm acasă? De ce am ales să jucăm Richard al treilea acum ?” mărturiseşte Andrei Şerban
Pe scenă spectatorii îi vor vedea pe Marius Manole, George Ivașcu, Rodica Lazăr, Cornel Scripcaru, Alexandra Fasolă, Cătălin Babliuc, Adrian Ciobanu, Constantin Dogioiu, Alin State, Lucian Ifrim, Mirela Gorea și Catinca Maria Nistor.
„Am avut un vis în care apărea Shakespeare ca să-mi facă o confesiune «în exclusivitate» despre cât de mult l-a iubit el pe Richard al III-lea. A mai adăugat un alt detaliu, acela că i-a iubit la fel de mult și pe Iago și pe Edmund… cât și pe alți bastarzi ticăloși. Și e de înțeles, cum altfel ar fi putut să creeze autorul personaje atât de adevărate, credibile și complexe dacă i-ar fi detestat, condamnat și urât? De aceea am simțit nevoia, punând în scenă piesa, să mă apropii de Richard ca să-l înțeleg în toată umanitatea și complexitatea lui. Am refuzat deci să-l numesc monstru. Evident nu ajută la nimic să judeci și să disprețuiești un personaj, dimpotrivă, ca să eviți clișeul e preferabil să încerci să-l aperi, să te apropii de el vrând să fii de partea lui, să-i înțelegi motivele. Cum ar fi să te pui în locul lui, să simți că ai fost tu însuți respins din clipa nașterii și continuu marginalizat? Cum să-i privești pe cei care te acuză și te pun jos când ei înșiși se comportă mai josnic? Într-o lume decăzută, cum să supraviețuiești când nu mai există niciun sens moral? Trezindu-mă din somn, m-am privit în oglindă. Și, pentru o clipă, am văzut aspecte din Richard în mine însumi. Am început să-l iubesc și eu. Apoi m-am speriat. Mi s-a făcut frică de ce-o să spună lumea dacă află”, se destăinuie regizorul Andrei Șerban.
“Nora” – un univers digital pe scena Teatrului Maghiar
Sâmbătă, 16 martie, la ora 20.00, în Sala Studio a Teatrul Maghiar de Stat Cluj, va avea loc premiera spectacolului „Nora” de Henrik Ibsen, pus în scenă de Botond Nagy.
Nora îşi dă seama că propriul univers, casa de păpuşi, devine din ce în ce mai neîncăpător. În spatele pereţilor dichisiţi se ascund coşmaruri catatonice, repetitive, pe care trebuie să le învingă dacă vrea să devină om, dacă vrea să fie liberă. Dar această libertate cere sacrificii.
Botond Nagy, regizorul spectacolului, mărturisea că preocuparea pentru starea de comă a apărut în urma unor experienţe personale, acestea fiind și punctul de plecare pentru crearea unui spectacol cu tentă socială. „Nora se trezeşte dintr-o comă. Trezirea este un proces dureros, un fel de hipnoză cu vârtejuri. O luptă în care cruzimea este surprinzătoare și fără zorzoane. Agamemnon o sacrifică pe Ifigenia pentru a câştiga războiul – iar Nora îşi sacrifică prezentul pentru a-şi câştiga propriile războaie.”
De asemenea, András Rancz, artistul vizual al spectacolului, povestește despre universul digital şi proiecţiile din spectacol: „Ne-am străduit să combinăm în mod organic lumea digitală cu cea reală. Pe scenă nu există elemente tradiţionale de decor, acesta este format din imaginile proiectate. Avantajul imens al unui astfel de procedeu este că putem imagina şi crea aproape orice. Întregul spaţiu respiră în armonie cu actorii și se integrează în spectacol mult mai organic decât un decor obişnuit.”
András Rancz este artistul vizual al spectacolului, dramaturgia este semnată de Ágnes Kali, iar costumele de Carmencita Brojboiu. Din echipa de creație mai fac parte: Bence Kónya-Ütő (muzica și sound design-ul), Szidónia Szederjesi (grafica digitală), Kinga Ötvös (mișcarea scenică) și Groza Romeo (light design).
Distribuția spectacolului este alcătuită din actorii: Péter Árus, Kinga Ötvös, Csilla Albert, Loránd Váta, Gábor Viola, Melinda Kántor, Zsuzsa Tőtszegi și János Platz.
Următoarele spectacole sunt programate pe 17 și 28 martie, ora 20.00.
Povestea prințesei Turandot ajunge Teatrul EXCELSIOR
Miercuri, 27 martie 2019, ora 19:00, are loc premiera oficială a spectacolului Turandot – adaptare a basmului teatral al lui Carlo Gozzi, regia Sânziana Stoican.
Spectatorii sunt purtați cu secole în urmă, în îndepărtata Chină, unde temuta prințesă Turandot – de o frumusețe aproape nepământeană și de o istețime care întrece orice închipuire – îi supune unui test pe toți aceia care aspiră la mâna ei. Pretendenții trebuie să dezlege răspunsul celor trei ghicitori, cu riscul de a-și pierde viața. Mulți prinți au încercat și niciunul nu a reușit. Acum este rândul lui Kalaf, prințul tătarilor, să parcurgă proba ghicitorilor. Oare, pentru el, finalul va fi altul?
„O trupă de actori ne readuce la viață această poveste, într-un spectacol care provoacă imaginația spectatorilor să pătrundă în lumea prințesei Turandot. O lume dominată de frică și de ură dar care, ca în orice poveste care merită povestită, are șansa de a se schimba. Vă invit să ne fiți alături în această călătorie în trecut și poate că astfel prezentul ni se va arăta într-o lumină diferită!”, explică Sânziana Stoican.
Din lumini picturale și umbre de sunet, Turandot dezvăluie o lume misterioasă care îmbină elemente inspirate din cultura chineză și din tradiția commediei dell’arte, cu detalii subtile de storytelling și inserții de realism psihologic – un melanj unic, pus în valoare de scenografia semnată Valentin Vârlan. Actorii sunt naratorii și personajele enigmaticei povești pe care spectatorii sunt provocați să o descifreze cu cheia propriei imaginații pentru a descoperi o altfel de poveste de iubire, cu îndrăgostiți cum numai o dată la o mie de ani poți întâlni.
Regia: Sânziana Stoican
Scenografia: Valentin Vârlan
Distribuția: Turandot – Dana Marineci; Kalaf – Bogdan Nechifor / Dan Pughineanu; Adelma – Camelia Pintilie / Altoum / Ismaele – Alex Popa; Ta – Mircea Alexandru Băluță; Pa – Mihai Mitrea; Zelima – Oana Predescu; Schirina – Mihaela Trofimov; Barach – Oliver Toderiță
Light design: Costi Baciu și Cristian Niculescu | Ilustrația muzicală: Sânziana Stoican / Regia tehnică: Andreea Ghiciu / Dana Popescu.
Cinci producții TNRS vor fi prezentate la Sibiu
„Ulciorul sfărâmat”, regia Dominic Friedel, „Încoace și încolo”, regia Alexander Riemenschneider, „Vedere de pe pod”, regia Eugen Jebeleanu, „Hedda Gabler”, regia Botond Nagy și „Ierusalim”, regia Bogdan Sărătean sunt cinci dintre cele mai noi producții teatrale ale naționalului sibian, care vor fi prezentate în aceste zile la Sibiu, în cadrul Microstagiunii BRD. Spectacolele vor avea loc la Sala Mare a TNRS, iar la eveniment sunt invitați critici de teatru importanți din București, Iași și Timișoara.
„Încercăm ca tot ceea ce facem la Teatrul Național «Radu Stanca» Sibiu să nu stea sub zodia întâmplătorului. Prezervăm și dezvoltăm lucrurile bune, câștigate de-a lungul timpului, le ducem mai departe. Încercăm să vedem ce durabilitate au lucrurile noi care se nasc, cum se manifestă ca evoluție, ca durată și sustenabilitate în fața publicului, și le preluăm. Totdeauna suntem în dialog. Cred că este cea mai bună formă de a încerca să aducem frumosul în fața celor cărora ne adresăm. Împreună cu un partener foarte important, BRD - Groupe Société Générale, dăruim de o bună bucată de vreme, în fiecare primăvară, acest moment special de întâlnire cu criticii, cu oamenii de teatru, cu publicul. Mulțumesc încă o dată partenerului nostru de suflet, BRD - Groupe Société Générale, pentru acest moment unic în peisajul teatral românesc.”, afirmă Constantin Chiriac, Director General al Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu, Președinte al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu.
„A devenit deja o tradiție ca BRD - Groupe Société Générale să prezinte în fiecare primăvară cele mai noi producții ale Teatrului Național «Radu Stanca» Sibiu, cele mai multe având ca protagoniști sau creatori oameni din tânăra generație. Această constantă promovare a tinerilor actori, regizori, scenariști și manageri ne leagă de altfel cel mai mult de teatrul sibian, dincolo de susținerea ca partener principal a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu. Suntem - și cu acest proiect - fideli preocupării de a susține pe termen lung programele și ideile tinerei generații de creatori de cultură, urmărind în același timp și un proces de creștere a unui public nou, căruia să îi dezvoltăm spiritul critic și dragostea de teatru”, a declarat Cosmina Frâncu, Brand Communication Manager BRD - Groupe Société Générale