Ludovic Orban ia în calcul ca, după finalizarea negocierilor cu Klaus Iohannis, Dan Barna si Kelemen Hunor, referitoare la noua structură guvernamentală, să demisioneze și din funcția de președinte al Partidului Național Liberal. PNL a adoptat, anul trecut, prin votul Biroului Politic Național, o decizie prin care președintele formațiunii este persoana desemnată de partid să candideze și să ocupe, din partea sa, poziția de prim-ministru. Este de așteptat, așadar, ca noul premier propus și acceptat de președintele României să devină și noul președinte al PNL, în urma unui congres formal prin care să fie ales viitorul lider al formațiunii.
Deciziile luate de liberali, în perioada în care partidul se afla în opoziție, iar toate sondajele de opinie arătau un potențial de creștere pentru alegerile din 2019 și 2020 se întorc, astăzi, chiar împotriva lor. Rezultatul obținut de PNL la alegerile parlamentare din 6 decembrie reprezintă un eșec pe toată linia pentru Ludovic Orban, ce care a pierdut nu doar funcția de prim-ministru, dar va renunța, conform surselor politice, și la președinția partidului.
Biroul Politic Național al PNL a stabilit, în 2019, procedura prin care partidul desemnează un reprezentant pentru a candida la funcția de prim-ministru. Această procedură este clară, persoana desemnată de această formațiune politică este doar președintele partidului. Lucru subliniat de liberali în cele trei ocazii importante din punct de vedere politic. Anul trecut, după demiterea, prin moțiune de cenzură, a Cabinetului Dăncilă, PNL l-a desemnat, în baza acestui principiu, pe Ludovic Orban ca propunere pentru Klaus Iohannis. Apoi, deloc de neglijat este faptul că, în primăvara acestui an, când Cabinetul Orban I a fost demis de Parlament prin moțiune de cenzură, PNL a reafirmat faptul că, potrivit deciziilor interne, Orban rămâne unica variantă pentru formarea noului Guvern, calitate generată de funcția de președinte al partidului. Nominalizarea, la mișto, a lui Florin Cîțu, care nu a mai apucat să fie votată, în martie, de Parlament, pentru că Florin Cîțu a fugit din plen, a fost decizia exclusivă a președintelui Klaus Iohannis, conform planului său de declanșare a alegerilor parlamentare anticipate.
Ori se schimbă decizia, ori se schimbă președintele
Pandemia a schimbat planul, motiv pentru care Ludovic Orban, președinte al PNL și premier demis de Parlament, a fost din nou desemnat, în baza aceluiași principiu, să formeze Executivul. În campania electorală pentru alegerile parlamentare, PNL a reiterat faptul că Ludovic Orban, președintele partidului, va fi, în continuare, propunerea partidului pentru conducerea Guvernului post-electoral.
Demisia lui Orban de la Palatul Victoria, în condițiile în care PNL nu concepe să nu dețină, în continuare, frâiele Guvernului, creează o problemă administrativă din acest punct de vedere. Partidul a făcut trei propuneri, pe care, ieri, chiar Ludovic Orban le-a prezentat Palatului Cotroceni, pentru funcția de prim-ministru. Niciuna dintre acestea nu este, încă, președinte al PNL. Anunțul, pe surse, că Orban va demisiona de la conducerea partidului este, practic, logic, iar dacă deciziile anterioare ale partidului cu privire la mecanismul de alegere a unui candidat care să conducă Guvernul din partea PNL rămân în vigoare și este de presupus ca noul premier, acceptat de Iohannis, să preia, ulterior, și conducerea partidului.
Trei propuneri, trimise spre avizare la Cotroceni
Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a declarat, ieri, că, aseară, urma să aibă loc ședința BPN, pentru a se valida una dintre cele trei propuneri care urmează să fie acceptată de Klaus Iohannis. Este vorba despre generalul Nicoale Ciucă, despre Florin Cîțu și despre Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene interimar.
UPDATE Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a fost votat de membrii BPN al PNL pentru a fi propunerea formațiunii de premier.