Descoperire în știință. Cum se formează amprentele degetelor

Amprentele umane sunt unice și nu se schimbă pe durata vieții. Atunci când bebelușii se află în pântecul mamei, crestele de pe degete, care definesc amprentele, se extind în exterior, în valuri. Acestea pornesc de la 3 puncte diferite pe fiecare deget, notează useit.ro.

Pielea care iese în relief se ridică într-un tipar în dungi, ca rezultat al modului în care interacționează 3 molecule. Acestea urmează un tipar Turing.

Modul în care aceste creste se extind și se combină determină forma amprentei.

Cum se formează amprentele

Fiind unice, amprentele sunt folosite din anii 1800 pentru a identifica persoanele. 

Mai multe teorii au fost propuse pentru a explica modul în care se formează amprentele. Printre acestea a fost și plierea bruscă a pielii sau faptul că tiparul ar putea urma modul în care sunt aranjate vasele de sânge. 

Cercetătorii știau deja că crestele care caracterizează amprentele încep să se formeze ca adâncituri în piele, ca niște tranșee. În următoarele săptămâni, celulele care se multiplică rapid în aceste șanțuri încep să crească în exterior. Astfel se formează aceste benzi de piele mai groasă, potrivit useit.ro.

Crestele incipiente din amprente și foliculii de păr se dezvoltă cu structuri similare în adâncul pielii. Experții au comparat celule din 2 zone. Aceștia au descoperit că ambele zone aveau anumite tipuri de molecule de semnalizare. Aceste molecule transferă informația între celule. Printre acestea se numără moleculele WNT, EDAR și BMP.

Citește pe Antena3.ro

Donald Trump a devenit primul președinte al SUA condamnat penal

Studiul a scos la iveală faptul că moleculele WNT le spun celulelor să se multiplice, să formeze creste în piele și să producă EDAR, care ajută activitatea WNT. Moleculele BMP îngreunează aceste acțiuni, potrivit studiului care a investigat cum se formează amprentele. 

Cercetătorii au folosit aceste principii ale moleculelor de semnalizare în experimente pe șoareci. Aceste mamifere nu au amprente dar au creste pe piele care se apropie de ele. 

Echipa de cercetare a introdus mai multe schimbări la nivelul moleculelor și au studiat cum se schimbă tiparul. 
Creșterea moleculelor EDAR a dus la creste mai groase, cu o distanță mai mare între ele. Scăderea EDAR a dus la puncte în loc de benzi. Fenomenul opus a avut loc în cazul BMP, ce îngreunează formarea EDAR. 

Schimbarea dintre benzi și puncte e o semnătură văzută în sistemele care sunt influențate de teoria matematică propusă de Turing în anii 1950, ce poate explica și cum se formează amprentele. 

Recent, experții au creat un deget robot „puțin transpirat” – vezi cum arată.

Ei au studiat teoria Turing în 3 zone ale degetelor: centrul buricului degetului, sub unghie și la articulația de la prima falangă. E

i au schimbat anumiți factori la nivelul acestor zone și au descoperit cum se formează mai multe detalii din amprente, mai ales sub ce condiții. 

Cei care au mutații genetice la nivelul moleculelor WNT și EDAR pot avea anomalii cuticulare când vine vorba de formarea amprentelor, potrivit useit.ro.