O meta-analiză recentă, care a inclus aproape 200 de studii și peste 120.000 de persoane, arată că aproximativ șase din zece pacienți infectați cu SARS-CoV-2 dezvoltă ulterior cel puțin un simptom al sindromului long-COVID, indiferent de severitatea bolii acute sau dacă forma infecției inițiale a fost simptomatică sau asimptomatică. În cazul celor care au fost internați în spital, nouă din zece au simptome post-COVID, jumătate dintre ei chiar și la un an după faza acută a bolii. Cercetările arată că sunt peste 50 de efecte pe termen lung ale infecției COVID-19.
Deși statisticile oficiale se limitează în continuare la faza acută a infecției cu SARS-CoV-2, tot mai multe studii științifice au început să se axeze pe boala reziduală și să cuantifice consecințele pe termen lung ale COVID-19, susceptibile a fi foarte frecvente.
Deoarece rezultatele de până acum au fost neconcludente cu privire la dimensiunile fenomenului post-COVID, un grup de cercetători din mai multe țări a făcut o revizuire a datelor medicale existente. Iar dintre cele peste 11.000 de lucrări cercetate inițial, în meta-analiza oamenilor de știință au fost incluse 196 de studii cu 120.970 de participanți, care au fost urmăriți de medici pentru o perioadă medie de 6 luni post-infecție.
Rezultatele cercetării, publicate săptămâna trecută în secțiunea pre-tipărire a revistei medicale The Lancet, confirmă faptul că sindromul long-COVID este foarte frecvent în rândul populației: aproximativ 57% dintre cei infectați cu SARS-CoV-2, au dezvoltat ulterior cel puțin un simptom al acestui sindrom.
Simptomele generale, cele mai frecvente
Incidența simptomatologiei post-COVID-19 a variat în funcție de vârstă, continent și durata perioadei de monitorizare a participanților, însă, conform autorilor, semnele și simptomele COVID generale, precum oboseala, au fost cele mai frecvente (incidența ajungând la 31%), în timp ce problemele digestive, spre exemplu, au fost mai puțin frecvente (7,7%).
Totodată, un procent mai mare de femei a prezentat simptome neurologice și cardiovasculare pe termen lung, în timp ce vârsta mai înaintată a fost asociată cu o incidență mai mare a afecțiunilor psihiatrice, respiratorii, digestive și dermatologice, ca parte a sindromului post-COVID.
Practic, studiul demonstrează că sindromul long-COVID este o afecțiune comună în rândul pacienților infectați cu SARS-CoV-2, indiferent de severitatea bolii acute sau dacă forma bolii inițiale a fost simptomatică sau asimptomatică. Rezultatele confirmă, de asemenea, faptul că infecția cu noul coronavirus poate determina un grad de dizabilitate considerabil pe termen lung.
„COVID-ul lung este o afecțiune frecventă la pacienții care au fost infectați cu SARS-CoV-2, fie simptomatic, fie asimptomatic și adesea indiferent de severitatea bolii acute, ceea ce indică necesitatea mai multor studii de cohortă pe această temă”, conchid autorii meta-analizei.
Rezultatele meta-analizei pot fi citite aici: delivery.php (ssrn.com)
COVID lung, la 9 din 10 pacienți externați
În cazul pacienților care au avut forme medii sau grave ale bolii și care au avut nevoie de internare în spital, frecvența simptomelor long-COVID este și mai mare.
„Conform celor mai recente dovezi, 9 din 10 pacienți cu COVID-19 (87%) externați din spital prezintă cel puțin un simptom la 60 de zile de la debutul bolii (...). În plus, mai mult de 50% din cazurile simptomatice au cel puțin un simptom al bolii la un an de la infecție”, a spus dr. Mayca González, specialist în microbiologie la Universitatea din Granada (Spania), care a analizat cele mai recente date privind COVID-ul de lungă durată, citat de medscape.com.
Potrivit specialistului în microbiologie, circa 13% dintre pacienții infectați care au participat la un studiu au continuat să aibă dispnee (n.r. - lipsa de aer sau respirație dificilă) și la 6 luni după infecția acută, chiar și în absența unui diagnostic de pneumonie.
Sexul, vârsta și chiar numărul de simptome inițiale se numără printre factori de risc pentru dezvoltarea COVID-ului de lungă durată. „Prin urmare, femeile și persoanele cu vârste cuprinse între 40 și 54 de ani sunt mai susceptibile de a suferi de COVID lung. De asemenea, este cunoscut faptul că, cu cât boala acută este mai severă, cu atât este mai mare numărul de simptome care apar post-infecție”, a mai spus dr. González, conform sursei citate mai sus.
Studiile au arătat că există peste 50 de efecte pe termen lung ale COVID-19, cele mai răspândite fiind oboseala (58%), durerile de cap (44%), tulburările de atenție (27%) și căderea părului (25%).