Totodată însă OMV Petrom atrage atenţia alternativele costă, astfel că independentţa faţă de aurul negru rusesc va veni cu factura de rigoare.
„În comparaţie cu alte state din regiune, România are un nivel relativ scăzut de importuri de energie: în 2021 ţara şi-a acoperit intern 35% din producţia de petrol, 60% din cea de carburanţi, 80% din gazul natural şi peste 95% din energia electrică“, se arată într-o prezentare a OMV Petrom.
Astfel, provocarea pe partea de aprovizionare cu petrol şi carburanţi va fi cu un grad de certitudine destul de mare iarna următoare, indiferent de temperaturi, întrucât la începutul lunii decembrie intră în vigoare interdicţia de a importa ţiţei şi la începutul lunii februarie interdicţia de a importa produse petroliere din Rusia.
Petrom spune că a găsit soluţii alternative pentru importurile ruseşti. „Respectăm deja toate sancţiunile şi de la mijlocul lunii martie ne-am autoimpus să nu mai aducem petrol sau motorină din Rusia. Circa 30% din cantităţile procesate la Petrobrazi sunt importate, iar în trecut cea mai mare parte a importurilor veneau din Rusia sau din porturile ruseşti. Dar acum, pentru petrolul importat folosim un mix de tipuri de petrol din zona Mării Negre, mai ales transportat prin CPC sau din Azerbaidjan, dar şi tipuri din Africa de Nord.“
CPC - Caspian Pipeline Consortium - este principala rută prin care petrolul kazah ajunge în România, dar este pusă în pericol în contextul războiului din Ucraina ţinând cont că această conductă tranzitează Rusia.
În bugetul pentru 2022 compania şi-a programat o producţie de gaze de 3,3 miliarde de metri cubi, cu 10,2% mai mică faţă de cea din2021. În 2004, de exemplu, anul privatizării OMV Petrom, producţia de gaze a companiei era de 6,4 miliarde de metri cubi, arată datele din rapoartele anuale.
OMV Petrom spune că monitorizează îndeaproape riscurile asociate acestei rute, luând în calcul alternative din zona mediteraneană, Africa de Vest sau Marea Nordului.
„Trebuie menţionat că aceste surse alternative vin la un cost mai ridicat decât cel al produselor petroliere din Rusia“, atrage atenţia OMV Petrom. Cu un profit net de 4,6 miliarde de lei şi cu vânzări de 26 mld. lei, OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie de la Bursa de Valori Bucureşti, a avut o primă jumătate de 2022 mai profitabilă ca 2020 şi 2021 la un loc pe fondul creşterii fără precedent a preţurilor la energie.
Pe zona de gaze naturale, compania spune că producţia proprie asigură în mare parte consumul de gaze al clienţilor OMV Petrom. Astfel, OMV Petrom, unicul producător local de petrol şi gaze, a terminat primul semestru al anului cu o producţie de gaze naturale de 1,7 miliarde de metri cubi, cu 11% mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut. În bugetul pentru 2022 compania şi-a programat pentru anul acesta o producţie de gaze de 3,3 miliarde de metri cubi, cu 10,2% mai mică faţă de cea de anul trecut. În 2004, de exemplu, anul privatizării OMV Petrom, producţia de gaze a companiei era de 6,4 miliarde de metri cubi, arată datele din rapoartele anuale.
„Ne uităm la diversificarea surselor şi lanţurilor de aprovizionare. Explorăm opţiunea ca în anii viitori să includem surse de LNG (gaz natural lichefiat) şi rezervare de capacitate“, se mai arată în raportul OMV Petrom.
(sursa: Mediafax)