Taximetriștii ar putea bloca Bucureștiul, după Paște, dacă nu primesc un răspuns de la Guvern. Ei cer o ordonanță de urgență care să scoată în afara legii aplicația UBER și toate celelalte forme de transport public neautorizat. România nu este singura țară în care taximetriștii protestează împotriva acestei aplicații pornite din SUA, în 2009, care a vrut să revoluționeze transportul urban, dincolo de legile țărilor în care funcționează. În mai multe țări, aplicația UBER a fost interzisă prin lege sau prin hotărâri judecătorești.
Taximetriștii au declarat război aplicației UBER și în România, după ce serviciul a fost interzis în mai multe țări, iar în oraşe precum Londra, Paris, Berlin, Roma şi Milano, taxiu-rile au blocat bulevardele, protestând în fața amenințării acestei aplicații care s-a extins în 75 de ţări. „Uber este prezent în peste 450 de orașe din peste 75 de țări. În UE, în prezent, Uber este în 21 de state europene, cu excepția Malta, Cipru, Luxembourg, Slovenia, Bulgaria, Ungaria și, din 18 aprilie, Danemarca, cu mențiunea că Uber face în continuare demersuri, pentru a reveni, așa cum s-a întâmplat în cazul Spaniei, de exemplu”, explică reprezentanții UBER în România.
Furia taximetriștilor este motivată prin aceleași acuzații, în toate țările: Mașinile UBER nu se autorizează, conform legislației din țările în care activează, și nici nu există garanții pentru cei care sunt la volan. Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) cere guvernului OUG pentru eliminarea pirateriei și a tuturor activităților neautorizate din Transporturi. Una dintre principalele solicitări ale COTAR este aceea ca aplicațiile de tip UBER sau alte platforme similare să fie obligate să se autorizeze.
”Cât timp există o legislație națională, nu este posibil ca unii transportatori să se supună legilor și alții să funcționeze sfidând aceeași legislație, fără a fi sancționați. Așteptăm până pe 16 aprilie Ordonanța de Urgență pentru eliminarea pirateriei din transporturile rutiere, iar în cazul în care această ordonanță nu va fi dată de guvern, COTAR va organiza acțiuni de protest. Dacă Primăria Capitalei nu ne va aproba cerera pentru protest, taximetriștii oricum sunt hotărâți să iasă în stradă, chiar și dacă nu vom organiza noi protestele”, spune Vasile Ștefănescu, președinte COTAR.
Soluții găsite în alte țări
O astfel de schimbare a legislației a avut efect în Danemarca, unde UBER a luat decizia de a se retrage, după ce guvernul a anunțat reglementări care să impună licenţierea maşinilor folosite ca taxiuri, precum şi instalarea de senzori pentru scaune şi aparate de taxat, în loc de calcului făcut de telefonul mobil. Același lucru s-a întâmplat și în Ungaria, după înăsprirea legislației. UBER a fost interzis recent în Italia, printr-o decizie a instanţei, așa cum s-a întâmplat și în Germania, încă din 2015. În Italia, judecătorii au găsit compania vinovată de concurenţă neloială. Decizia nu este definitivă, iar UBER va face apel. Reprezentanţii locali ai companiei s-au declarat şocaţi de decizia tribunalului şi susţin că legea este învechită şi trebuie schimbată, pentru a fi în favoarea utilizatorilor italieni. „În cazul deciziei din Italia, aceasta a fost luată în baza unei legislații vechi de 35 de ani, care impune "retragerea la garaj" după fiecare cursă. Nu este o decizie definitivă, Uber va face apel în instanță. În Germania, Uber este prezent în Berlin și în Munchen”, mai explică reprezentanții UBER în România.
În România nu este trasnport de persoane
În SUA şi în Australia, autorităţile au stabilit că dacă un pasager plăteşte pentru a fi dus din punctul A în punctul B, UBER este în mod clar un serviciu de taximetrie, deci trebuie să se supună legilor specifice. „În SUA există legislație de ridesharing în aproape toate jurisdicțiile. La fel și în Australia: http://www.abc.net.au/news/2015-10-30/uber-launches-in-canberra/6898514”, mai spune reprezentanții UBER. În țara noastră, judecătorii Curţii de Apel Cluj au dat, în mod surprinzător, o sentință favorabilă aplicației UBER. Judecătorii au stabilit că Uber gestionează o platformă tehnologică, activitate care nu poate să echivaleze "cu activităţi de transport public”. „Activităţile desfăşurate de pârâte, constând în punerea în legătură a unor persoane cu alte persoane, pentru satisfacerea unor nevoi economice reciproce, privind deplasarea de la A la B nu echivalează cu activităţi de transport sau activităţi de transport public", se mai arată în motivarea instanței. Același lucru spun și reprezentanții UBER: "Uber nu este un serviciu de taxi, ci o aplicație de mobil care permite oamenilor să își împartă mașina contra cost, într-un mod transparent, sigur și 100% fiscalizat". Mai mult, reprezentanții UBER susțin că nu ei sunt în ilegalitate, ci legislația este învechită și trebuie schimbată, ca să îi lase să funcționeze. "Demersul COTAR, bazat în buna parte pe dezinformare, echivalează cu încercarea de a dez-inventa Internetul, în avantajul câtorva și în dezavantajul a zeci de mii de oameni. Nu poți opri inovația tehnologică doar pentru că, odată cu ea, ești nevoit sa evoluezi și tu. Dacă pentru COTAR sunt prioritare interesele transportatorilor și ale firmelor de taxi, pentru UBER, în România prioritare sunt satisfacția și siguranța oamenilor care se deplasează prin orașe", răspund reprezentanții UBER la protestele taximetriștilor români.
De ce sunt proteste în toate țările
Aplicaţia de mobil permite oricărui şofer să transporte persoane şi să fie plătit. Mașina este chemată prin aplicaţie, iar la sfârşitul călătoriei, clientului i se ia automat de pe card contravaloarea cursei. Taximetriştii din SUA au fost primii care s-au revoltat, apoi cei europeni, în primul rând pentru concurenţa neloială, pentru că unii sunt obligați să respecte rigurile legii, iar UBER le încalcă, fără sancțiuni. Taximetriştii profesionişti plătesc o serie de taxe specifice şi trebuie să respecte o serie de reguli, pentru a-și obține licența. În plus, numărul de licențe este limitat, în fiecare localitate, în timp ce șoferii de la UBER nu fac nimic din toate acestea, crescându-și avantajele față de taximetriștii autorizați.
În mod surprinzător, în luna februarie, judecătorii Curţii de Apel Cluj au anulat ordonanţa prezidinţială care prevedea suspendarea serviciului Uber în Cluj-Napoca. Primele decizii ale instanțelor au dat câștig de cauză taximetriștilor, după ce o asociaţie locală de taxi a acuzat compania de ride-sharing de concurenţă neloială. Decizia instanţei Curţii de Apel Cluj este definitivă şi executorie.
În Danemarca, reprezentanții UBER au declarat că decizia guvernului de a-i obliga să se acrediteze este regretabilă, mai ales pentru că retragerea din această țară va duce la pierderea locurilor de muncă pentru 2.000 de șoferi care prestau servicii prin această aplicație.
Peste 250.000 de persoane au folosit serviciile UBER în ultimii doi ani în România, iar aplicația a făcut deja contracte de parteneriat cu mai multe companii care au renunțat la serviciile de taxi autorizate. UBER a anunțat că va lansa și un al doilea serviciu în România, uberPOOL, care permite împărțirea costurilor de călătorie între mai mulți utilizatori, dar și că dorește să se extindă pe transporturi de marfă și curierat.
UBER cere schimbarea legislației, conform unei recomandări a Comisiei Europene de anul trecut. „Comisia Europeană a publicat în iunie anul trecut un set de recomandări pentru statele membre, privind economia colaborativă. CE spune că serviciile ca Uber nu trebuie interzise, ci reglementate (fie prin adaptarea cadrului legislativ existent, fie prin crearea unei legislații noi) așa cum au ales majoritatea statelor din Uniunea Europeană, precum Spania, Portugalia, Estonia, Franța, UK”, explică reprezentanții UBER în România.