Cabinetul Dăncilă a adoptat, ieri-dimineaţă, Ordonanţa de Urgenţă prin care se modifică mai multe articole din nou-legiferatele legi ale Justiţiei. Actul normativ aprobat a eliminat o serie de modificări propuse, iniţial, de ministrul Justiţiei Tudorel Toader, printre care şi aceea care a scos Ministerul Finanţelor Publice din schema aprecierii asupra exercitării atribuţiilor cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă de către un magistrat, pentru a se putea îndrepta împotriva lui cu acţiune în regres. Alte modificări vizează majorarea anilor de experienţă pentru accederea procurorilor la Parchetul General, DNA şi DIICOT, inclusiv în funcţiile de conducere.
Ordonanţa de urgenţă introduce o serie de noi reglementări în Statutul judecătorilor şi procurorilor. Una dintre acestea prevede că pentru a putea fi numiţi în cadrul PÎCCJ, procurorii trebuie să aibă o vechime de minimum 10 ani, să deţină cel puţin gradul profesional de parchet de pe lângă curte de apel şi să fi promovat un concurs organizat de Secţia de Procurori de la CSM. De asemenea, persoanele care candidează la conducerile Parchetului General, DNA şi DIICOT vor fi numite în funcţie de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei şi cu avizul consultativ al CSM, doar dacă au o vechime ca procuror de 15 ani. A fost introdusă în textul OUG şi prevederea ca interviul să fie filmat şi transmis în direct pe site-ul Ministerului Justiţiei. Potrivit noilor reglementări, ministrul Justiţiei poate sesiza el însuşi Inspecţia Judiciară în cazul unei abateri săvârşite de un procuror. Însă actul normativ mai prevede că procurorii care, la data intrării în vigoare a ordonanţei, îşi desfăşoară activitatea în PÎCCJ, DNA şi DIICOT rămân în funcţii doar dacă îndeplinesc condiţiile noii Legi 303/2004.
Actul normativ ia pârghia delegărilor la Parchetul General din mâna procurorului general şi dă aceste atribuţii numai Secţiei de Procurori de la CSM. De asemenea, pentru a putea accede în funcţii de execuţie la DNA şi DIICOT, procurorii trebuie să aibă o vechime de minimum 10 ani. Revocarea procurorilor DNA poate fi făcută de procurorul-şef, cu avizul conform al CSM, numai în cazuri grave sancţionate de Statut.
De asemenea, OUG a reglementat şi faptul că procurorii cu funcţii de conducere şi de execuţie ai noii Secţii pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie beneficiază de drepturile procurorilor detaşaţi.
Ce propuneri au rămas în picioare
Rămân însă modificările propuse cu privire la cei doi membri ai societăţii civile din CSM, care participă la vot doar la şedinţele Plenului, dar şi faptul că membrii aleşi ai CSM pot fi revocaţi doar pentru săvârşirea unor abateri grave disciplinare, eliminându-se astfel prevederea ca Adunările Generale să poată cere revocarea pe motiv de retragere a încrederii.
OUG devansează, totuşi, şi termenele de la care se aplică unele prevederi ale legilor Justiţiei adoptate de Parlament. Este vorba despre prevederile legate de posibilitatea ocupării de către judecători sau procurori a unor funcţii în instituţiile UE sau în organismele internaţionale, numai dacă în condiţiile de ocupare a acestor funcţii se prevede obligativitatea de a fi magistrat, dar şi că, în alte situaţii, magistraţii care doresc să ocupe astfel de funcţii sunt eliberaţi din posturile de procuror sau judecăor. Aceste prevederi se vor aplica abia din 30 iunie 2019.
De asemenea, se prorogă până în 31 decembrie 2019 prevederea cu privire la posibilitatea pensionării magistraţilor care nu au împlinit vârsta de 60 de ani, dar care au vechime între 20 şi 25 de ani. Amânare până în 1 ianuarie 2020 se aplică şi în legătură cu judecarea în complete de 3 judecători a apelurilor.
Tudorel Toader: “Nu am mers la Comisia de la Veneţia ca să iau aprobare”
Textul adoptat, ieri, de Guvern diferă semnificativ faţă de forma iniţiată de Tudorel Toader. Prevederea cu privire la acţiunea în regres pe care o va exercita statul împotriva magistraţilor rămâne nemodificată, deşi, în propunerea Ministerului Justiţiei fusese eliminată posibilitatea ca Ministerul Finanţelor să poată face propria evaluare cu privire la judecătorul pe care urmează sau nu să-l sancţioneze pecuniar. De asemenea, a fost eliminată şi propunerea de modificare care condiţiona termenul de şase luni, pentru declanşarea acţiunii în regres, de la emiterea hotărârii Tribunalului, nu de la data emiterii raportului Inspecţiei Judiciare, aşa cum a legiferat Parlamentul.
Ordonanţa arată altfel decât proiectul iniţial şi ca urmare a negocierilor purtate, duminică seară, la PSD, înainte de şedinţa de Guvern. Tudorel Toader a ţinut să precizeze, ieri, la Palatul Victoria, că nu a mers la Comisia de la Veneţia în aceste două săptămâni de două ori, “pentru a negocia, cum am auzit în spaţiul public, soluţiile din OUG. Nu am mers la sediul Comisiei nici pentru a solicita şi lua aprobare pentru aceste soluţii. Nu am mers la Comisie, pe cont propriu, fără o prealabilă dezbatere cu decidenţii din ţară".
Augustin Lazăr se teme de CEDO
Procurorul general, Augustin Lazăr, nu s-a abţinut nici ieri să critice emiterea de către Guvern a unui act normativ. Referindu-se la OUG de modificare a legilor Justiţiei, Lazăr spune că aceasta a fost făcută în grabă şi că va afecta dosarele în curs. “Spre exemplu, pe cele pe rolul parchetelor militare, au fost concentrate resursele umane prin delegare aduse de la multe parchete pentru a rezolva dosare mari şi complexe. Cu privire la aceste situaţii, vor înceta delegările pe funcţiile respective, iar colectivele care lucrează în acest moment vor fi desfiinţate, va fi foarte dificil de imaginat cum vor putea fi finalizate aceste dosare despre care toată lumea susţine că dorim să fie finalizate ca România să nu mai plătească sume mari de bani în urma condamnărilor CEDO", a declarat Lazăr.
Controversatul draft al OUG privind modificarea legilor Justiţiei a fost schimbat semnificativ, înainte de adoptarea actului normativ la Guvern. Ordonanţa va intra în vigoare odată cu Legea 303/2004, promulgată la sfârşitul săptămânii trecute.