În ședința de Guvern din 27 iulie, primul ministru, Mihai Tudose, a cerut ministrului Justiției, Tudorel Toader, ca instituția pe care o conduce să identifice o modalitate, o normă juridică, prin care românii să fie protejați de alimentele cu dublu standard care se comercializează, la ora actuală, fără nici-o garanție asupra calității acestora. „Chiar așa, suntem cetățeni de mâna a doua și putem mânca orice?’’- a dar glas, cu deplină îndreptățire, șeful executivului unei întrebări pe care, mai voalat sau mai direct, ne-o punem mai fiecare dintre noi.
După cum se știe, solicitarea categorică a premierului venea după ce ministrul agriculturii, Petre Daea, a spus, în aceeași reuniune a executivului, că deși cunoaște din ce țară provin asemenea produse alimentare de mâna a doua care sunt vândute românilor și și cine sunt firmele care le comercializează, nu are la dispoziție cadrul legislativ care să îi permită să le facă publice. Tot ministrul Petre Daea a mai spus că,în cazul în care ar face publice aceste informații, riscă procese cu respectivele firme producătoare și de comerț, care și-ar vedea afectate interesele pe piața liberă. Și asta deoarece, la nivelul Uniunii Europene, nu există un act normativ și nici metodologia pentru o astfel de situație. Aceasta fiind și vestea rea care ne vine dinspre Bruxelles, vestea bună fiind aceea,că potrivit unor recente declarații ale unor personalități abilitate, Comisia Europeană pregătește o metodă comună pentru a vedea dacă unele produse alimentare comercializate în țările membre ale uniunii sunt de o calitate aflată sub standardele admise. Promisiune frumoasă, nu zic nu!, dar, deocamdată, numai …o promisiune , știută fiind filiera birocratică pe care ea trebuie să o parcurgă de la un proiect animat de bune intenții și până la un document care să întrunească, mai ales, adeziunea statelor cheie ale UE, despre care știm că sunt vital interesate să protejeze companiile proprii în competiția pe care, zice-se, o arbitrează mâna liberă a pieței!
Drept pentru care, până când vom avea un răspuns clar formulat și parafat de la dregătorii Uniunii Europene, eu unul cred că nu ar strica să vedem cu ce ne-am ales din discuția de săptămâna trecută de la guvern, pe tema siguranței alimentare a cetățenilor scumpei noastre patrii? Păi, ce să ne fi ales decât cu o nouă declarație în stilul Tudorel Toader?!... Adică niște vorbe frumoase , după care a urmat Stop joc! Unde mai pui că au venit, în cascadă, declarațiile aceluiași domn ministru despre grozăviile petrecute prin hrubele în care se aflau, sub lacăt, arhivele SIPA, apoi a izbucnit scandalul Puiu Popoviciu, iar, mai nou și mai nou, au venit alte noi declarații ale aceluiași domn Tudorel Toader despre ce și cum va face domnia sa după ce va lua la cunoștință de concluziile anchetei Inspecției Judiciare în derulare la DNA.
Situație în care, după clasicul și atât de păgubosul nostru obicei, subiectul alimentelor de mâna a doua venite din anumite state frățești din Uniunea Europeană, a intrat într-un con de umbră. Pentru când? Asta cred că numai domnul ministru de Justiție , prof.univ. dr. Tudorel Toader, nu poate să ne-o spună. Deși, până după 23 august ( 2017, nu …1944! ),data la care se preconizează prezentarea, într-o conferință de presă, a pachetului Legilor justiției, nu prea sunt mari speranțe să se întâmple ceva concret pe tema asta. După care, ar urma – dacă ar urma?!...- să vină la rând elaborarea, apoi discutarea și în final adoptarea măsurilor absolut necesare pentru ca (și noi), capetele de locuitor, să cunoaștem cine produce și cine comercializează alimente de joasă calitate. Pentru ca, eventual, să nu le mai cumpăram, dar, încă , să le și consumăm…
Să presupunem, totuși, că , odată și odată, se va urni și mecanismul procedural de elaborare a respectivului actul normativ, bașca a normelor sale metodologice. După care se va declanșa procedura de discutare cu entități interesate și implicate în domeniu, apoi de avizare ș.a.m.d. Încununarea acestui sisific efort urmând să o avem atunci când, conform uzanțelor, ministrul Justiției, Tudorel Toader, va merge cu documentul la UE spre a primit binecuvântarea. Asta în condițiile ca, până atunci, Comisia Europeană să aibă, ea însăși, gata documentul de uz comun pentru toate statele membre.
Deie Domnul să ajungem, noi, românii, până acolo încât să avem actul normativ gata și să nu mai fie nevoie decât de confirmarea UE! Numai că,din păcate, atunci când a cerut în mod expres să fie elaborat acest cadru normativ și metodologia aferentă lui, premierul Mihai Tudose nu a specificat data–limită la care așteaptă ca ele să ajungă pe masa Guvernului. Lăsându-i, în acest fel, o păguboasă marjă de manevră ministrului Justiției, Tudorel Toader, mai degrabă, lăsându-i prilejul să decidă dacă ,,este sau nu este oportun’’ să treacă dincolo de retorica bunelor intenții.
Până atunci, noi românii, înghițim- și la propriu și la figurat- promisiuni pe pâine! Ce-i drept, promisiuni de calitatea I-a, dar tot promisiuni. Chiar dacă ne vin de la o sursă recunoscută în materie:domnul ministru Tudorel Toader. Promisiuni de care, sincer să fiu, ne-am cam săturat …