Din cei 5.000 de delegați care vor vota, pe 25 septembrie, pentru alegerea noului președinte al PNL, matematic, în acest moment, Ludovic Orban are asigurate doar 1.369 de voturi. Chiar și în situația în care filialele nehotărâte încă ar trece de partea sa, dar și în situația în care votul ar fi scindat în unele organizații județene, șansele lui Orban de a conduce încă patru ani partidul sunt extrem de mici. În schimb, o victorie a lui Florin Cîțu riscă să creeze două noi probleme aritmetice pentru Coaliția de guvernare. Deși planul premierului este ca, după congres, să schimbe conducerile celor două Camere ale Parlamentului, cea de-a treia funcție în stat, ocupată de Orban, fiind pregătită pentru Dan Barna, cel puțin doi deputați liberali, din aripa lui Cîțu, vor pentru ei această poziție. Filialele care par, teoretic, să-l susțină pe Ludovic Orban pentru un nou mandat de președinte numără, în Camera Deputaților, 27 de parlamentari. Iar, în cazul unei rupturi interne, dacă aceștia defectează, cel puțin la această Cameră actuala coaliție devine minoritară.
Aritmetica rezultată, în urma finalizării alegerilor interne de la nivelul filialelor teritoriale ale PNL și a declarațiilor făcute de lideri cu privire la cel pe care îl vor susține pentru funcția de președinte al partidului la congresul din 25 septembrie arată că Ludovic Orban are, în acest moment, un deficit de peste 1.130 de voturi pentru a obține încă un mandat. Ambele tabere, atât cea a lui Orban, cât și cea a lui Florin Cîțu, își adjudecă un număr important de filiale care ar fi de partea unuia sau altuia dintre candidați. În timp ce în contul lui Cîțu, din cele 48 de filiale, s-ar afla 37, aripa Orban arată că beneficiază de susținerea a 15 organizații.
Cu 30 sau cu 37 de organizații teritoriale în „buzunar”, Cîțu pleacă din poziția de favorit în aceste alegeri. Președintele în exercițiu al PNL ar fi reușit să strângă, cu doar o lună înaintea congresului, 1.369 de delegați, dintr-un total de 5.000 care vor vota și dintr-un număr necesar de minimum 2.501 care să-i asigure realegerea. Pe hârtie, lucrurile pentru actualul președinte al Camerei Deputaților arată în felul următor: Argeș (103 delegați), Bihor (191 de delegați), Brașov (128 de delegați), Brăila (67 de delegați), Caraș-Severin (113 delegați), Covasna (22 de delegați), Dâmbovița (111 delegați), Harghita (19 delegați), Tulcea (82 de delegați), Vâlcea (106 delegați), Vrancea (121 de delegați). Sectorul 3 București (73 de delegați), Sectorul 5 București (57 de delegați) și PNL Diaspora (78 de delegați). În aceste condiții, Ludovic Orban mai are nevoie de minimum 1.132 de delegați care să-l voteze la congresul din 25 septembrie.
Nici nehotărâții nu l-ar putea ajuta prea mult
Deși contracandidatul Florin Cîțu beneficiază de sprijinul liderilor celor mai numeroase filiale teritoriale, există cel puțin două situații unde opinia celor care vor vota la congres poate diferi, într-o mai mică sau mai mare măsură, de decizia politică a liderului de organizație. Unul dintre aceste cazuri este cel de la Iași, unde influența primarului Mihai Chirica și a președintelui Consiliului Județean, Costel Alexe, este încă destul de prezentă, cei doi poziționându-se în mod evident de partea lui Ludovic Orban. Filiala Iași va trimite la congres un număr de 147 de delegați.
De asemenea, Filiala Timiș, unde au existat convulsii majore, ceea ce ar putea scinda voturile, va trimite la București 133 de delegați.
Mai există două organizații încă nehotărâte, la nivelul conducerilor, cu privire la candidatul pe care doresc să-l sprijine pentru funcția de președinte al PNL. Aici este vorba despre Giurgiu, controlată de Dan Motreanu, considerat, până de curând, ca un posibil al treilea candidat, care va trimite la congres 144 de delegați. Și Constanța, care va avea 145 de delegați.
Fără deputații lui Orban, puterea intră în opoziție
Intrate în linie dreaptă, alegerile interne din PNL generează o problemă serioasă chiar în tabăra prezumtivului câștigător. Ieri, „Jurnalul” a dezvăluit că Florin Cîțu ar avea o înțelegere cu liderul USR, Dan Barna, ca, după demisia sau demiterea lui Ludovic Orban, la conducerea Camerei Deputaților să fie numit Barna. În schimb, progresiștii ar trebui să renunțe la șefia Senatului, în favoarea PNL, iar funcția Ancăi Dragu ar fi râvnită de senatoarea Alina Gorghiu.
Ei, bine, se pare că liberalii care îl sprijină pe Florin Cîțu nu vor să renunțe la conducerea Camerei Deputaților. De altfel, surse politice arată că cea de-a treia funcție în stat ar fi vânată de actualul ministru al Muncii, Raluca Turcan. Aceasta își dorește șefia Camerei Deputaților încă din legislatura trecută a Parlamentului, încă de când Liviu Dragnea se afla în acea poziție. Turcan însă nu este singurul liberal din aripa Cîțu care îi dorește funcția lui Orban. Pe listă s-ar afla chiar secretarul general al PNL, Robert Sighiartău.
Pe de altă parte, este puțin probabil ca aripa PLUS din USR-PLUS să renunțe la funcția de președinte al Senatului, la schimb cu șefia Camerei Deputaților. Acest „troc” l-ar ajuta pe Dan Barna, care este candidat la șefia propriului partid, în timp ce Anca Dragu provine din tabăra contracandidatului acestuia, Dacian Cioloș. Florin Cîțu ar lua în calcul, totuși, această variantă de lucru, pentru că se preconizează că, după congresul PNL din 25 septembrie, partidul să se scindeze, deputații loiali lui Ludovic Orban putând defecta.
Miza este una destul de serioasă, întrucât există, în acest moment, 27 de deputați liberali aleși în circumscripțiile electorale ale filialelor care îl susțin pe Ludovic Orban, dintr-un total de 93 de deputați PNL aleși în 6 decembrie 2020. În Camera Deputaților activează 330 de parlamentari, iar pentru a asigura majoritatea este nevoie de 166 de deputați. PSD, împreună cu AUR, cei trei neafiliați și cei posibili 27 de liberali care s-ar putea rupe de partid, după congresul din 25 septembrie, cumulează 171 de parlamentari.