Parlamentul a intrat în sesiune extraordinară, începând de luni şi până în 19 iulie, pentru adoptarea modificărilor aduse de comisia parlamentară condusă de Florin Iordache la Codul Penal. Ar urma să fie adoptat şi Codul administrativ, care prevede, printre altele, pensii speciale pentru aleşii locali. Însă la un simplu calcul aritmetic, strategia coaliţiei PSD – ALDE nu se potriveşte cu socoteala din târg, pentru că deciziile Parlamentului oricum nu vor fi literă de lege până la toamnă, însă economii la facturile uriaşe de întreţinere a Palatului Parlamentului nu se vor face nici măcar în timpul verii.
Deşi sesiunea extrapordinară e extinsă până hăt, în 19 iulie, procedura până la promulgare va decurge cătinel. Articolul 77 din Constituţie confirmă că, probabil, Parlamentul a fost convocat în sesiune extraordinară fără folos. Concret, o lege se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României, iar intrarea în vigoare se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii, se arată în legea fundamentală. E puţin probabil ca Iohannis să aibă vreun moment de amnezie. Are la dispoziţie 20 de zile în care poate cere reexaminarea. Pe de altă parte, tot Iohannis o poate ataca la Curtea Constituţională. Dar şi judecătorii Curţii îşi vor lua vacanţă. Abia dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea. Decizia de convocare a sesiunii extraordinare a pus cruce variantei de adoptare a Codurilor penale modificate prin ordonanţă de urgenţă. Există o singură certitudine: Codurile oricum nu vor fi promulgate mai înainte de venirea toamnei, dar sesiunea costă bani. Tot în această sesiune specială se doreşte adoptarea discutabilelor modificări la Codul Administrativ, printre care există amendamente cu bucluc adoptate de comisia parlamentară, de pildă, cel care prevede ca primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene aleşi după anul 1992 să primească o pensie specială în limita a trei mandate. Totodată, în trio-ul primilor oameni în stat, Iohannis, Tăriceanu şi Dragnea, s-a ajuns la un consens în ceea ce-l priveşte pe deputatul social-democrat Gabriel Vlase, pentru care însuşi preşedintele Iohannis a bătut monedă propunându-l şef al Serviciului de Informaţii Externe. Însă şi Gabriel Vlase trebuie să mai aştepte până să fie uns în funcţie. Camera Deputaţilor şi Senatul trebuie să se întâlnească în şedinţă comună tot în această perioadă. Orişicum, numirea lui Vlase drept cap al SIE e întrucâtva tot din seria hotărârilor controversate de pe răbojul parlamentarilor în această sesiune extraordinară. Vlase este un apropiat al eminenţei cenuşii din vechea gardă PSD, Viorel Hrebenciuc, dar şi un amic bun cu fostul premier Mihai Tudose.
Într-o singură zi, Palatul Parlamentului consumă apă caldă, curent electric şi căldură cât 2.000 de locuinţe la un loc, iar banii rezultaţi din închirierea sălilor nu acoperă toate cheltuielile cu întreţinerea. Aşa că cele mai multe fonduri vin de la bugetul de stat. Potrivit unei estimări din 2012, apa, energia electrică şi consumabilele au atins au atins suma de aproximativ 11.000 de euro pe zi. Pe timpul verii, consumul scade din cauza vacanţei parlamentare.
Orar la Parlament
Sesiunile şi şedinţele Parlamentului, în conformitate cu art. 66 din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie. Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin unei treimi din numărul deputaţilor sau al senatorilor.
Ne poate paşte o suspendare
Pare că în coaliţia PSD – ALDE s-a decis convocarea sesiunii extraordinare ca o strategie politică, pentru a nu amâna decizii pe care le-au susţinut cu ardoare. Totuşi, un alt motiv pentru a nu sigila uşile Parlamentului deocamdată ar putea fi o eventuală suspendare a preşedintelui. Preşedintele Klaus Iohannis n-a anunţat dacă a terminat de „citit” decizia CCR privind revocarea Laurei Codruţa Kovesi. Preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PSD Liviu Dragnea, a declarat că varianta declanşării procedurii de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis nu este exclusă. El a menţionat că în coaliţia de guvernare trebuie să se discute dacă mai aşteaptă sau nu ca şeful statului să ia o decizie cu privire la revocarea procurorului-şef al DNA. „Asta trebuie să discutăm în coaliţie - dacă aşteptăm, dacă nu mai aşteptăm, dacă are rost, dacă nu mai are rost”, a declarat Dragnea. Şeful PSD a mai afirmat că nu are niciun semnal de la Cotroceni pe această temă. „Noi nu primim semnale de acolo”, a spus liderul social-democraţilor. Dragnea a reieterat astfel posibilitatea suspendării după ce recent a afirmat că preşedintele întârzie cu decizia „neconstituţional” de mult. În 12 iunie, preşedintele Klaus Iohannis a avut o primă reacţie după publicarea motivării CCR privind revocarea şefei DNA, când a spus că motivarea aduce la suprafaţă mai multe întrebări decât clarificări, dar poate că o aprofundare ulterioară „va duce mai aproape de adevăr”.