Pe de o parte, scandalul legat de impozitarea pensiilor speciale de care beneficiază judecătorii şi procurorii a generat un adevărat exod din sistem, chiar de la vârful parchetelor şi instanţelor, exod care continuă şi în prezent, iar, pe de altă parte, noua ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri bugetare în domeniul cheltuielilor publice riscă să desfiinţeze unităţi întregi de parchet de pe teritoriul național. Din decembrie 2022 şi până în august 2023, au ieşit la pensie nu mai puţin de 158 de procurori, dintre care 58 din PÎCCJ, DNA, DIICOT, Inspecţia Judiciară sau Consiliul Superior al magistraturii. Media de vârstă - 50 de ani. Durata activităţii ca procuror: 22-25 de ani. Lucrurile s-ar putea agrava şi mai mult, odată cu intrarea în vigoare a promisei ordonanţe de urgenţă prin care unele parchete vor dispărea cu totul, deoarece se propune anularea posturilor vacante rămase neocupate. La finalul săptămânii trecute, procurorul general al României, Alex Florin Florenţa, a cerut oficial ministrului Justiţiei ca prevederile acestei ordonanţe să nu se aplice sistemului judiciar.
Cea mai recentă şi, totodată, spectaculoasă ieşire din sistem s-a petrecut la finalul săptămânii trecute, când Secţia pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a analizat cererea de încetare a activităţii, prin pensionare, depusă de către celebra Gabriela Scutea, fost procuror general al României până în primăvara acestui an. La data de 3 august, Secţia de Procurori, cu unanimitate de voturi, a decis înaintarea către preşedintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie a Gabrielei Scutea, începând cu data de 18 august 2023, în prezent procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, cu grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Gabriela Scutea a împlinit vârsta de 50 de ani la data de 31 iulie, cu 18 zile înainte să iasă la pensie. Iar, ca şi carieră, aflăm că ea a fost numită în funcţia de procuror, în baza Decretului Prezidenţial nr. 171 din data de 22 mai 1998 al preşedintelui Emil Constantinescu, fiind încadrată ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov. Un calcul simplu arată că, intervalul cuprins între 22 mai 1998, data încadrării, 18 august 2023, dată la care Scutea părăseşte sistemul, este de 25 de ani, două luni şi 18 zile de activitate.
Scutea, 50 de ani de viaţă şi 25 de ani de procuratură. S-a cerut „afară”, după ce n-a mai fost şefă
Traseul profesional al Gabrielei Scutea (FOTO) este la fel de interesant. Potrivit CV-ului, aceasta a absolvit, în 1995, cursurile Facultăţii de Științe Juridice, cu licenţă în Drept, la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Apoi, în 2008 a absolvit un master la Universitatea Bucureşti, după care în 2012 a terminat un program postuniversitar de formare profesională la Colegiul Naţional de Informaţii din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii a SRI.
Între 1998 şi 1999, Gabriela Scutea a lucrat ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov, după care, între 1999 şi 2002, a fost numită prim-procuror adjunct al acestei unităţi de parchet.
La scurt timp, însă, din 2002 până în 2003, a devenit prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, iar între 2003 şi 2004 a fost delegată în funcţia de prim-procuror al acestei unităţi de parchet. Un an mai târziu, în 2005, Gabriela Scutea promova ca procuror la Parchetul Curţii de Apel Braşov, funcție pe care a ocupat-o până în 2006, când a ajuns la Parchetul General, direct pe funcţia de adjunct al procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi. Scutea a deţinut această funcţie până în 2013, iar între mai şi septembrie 2014 a fost consilierul procurorului general al României, fiind delegată reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană pe MCV.
În 2016, sub guvernarea Cioloş, Gabriela Scutea a devenit secretar de stat în Ministerul Justiţiei, iar în 2020, a fost desemnată procuror general al României. La începutul acestui an, Scutea nu avea niciun gând de pensionare, depunându-şi candidatura pentru un al doilea mandat la şefia Ministerului Public, însă Cătălin Predoiu i-a respins renominalizarea. După ce a pierdut funcţia de procuror general, s-a mutat la Parchetul Curţii de Apel Braşov, de unde şi-a făcut cererea de pensionare, la vârsta de 50 de ani.
Plecări la pensie, pe capete
De la sfârşitul anului trecut, de când a fost readusă în discuţie tema privind pensiile speciale ale magistraţilor, în sensul fie al tăierii lor, fie al supraimpozitării şi al creşterii vârstei de pensionare în sistemul judiciar, la Secţia de Procurori de la CSM au început să curgă cererile de eliberare din procuratură, prin pensionare.
Practic, începând cu data de 6 decembrie 2022 şi până în 3 august 2023, în exact 30 de şedinţe, au fost depuse, analizate şi aprobate nu mai puţin de 158 de pensionări din parchete. Pe această listă se află şi nume celebre, cum ar fi Gabriela Scutea, la care am făcut referire mai sus, dar şi fostul şef al DNA, Crin Bologa, sau fostul vicepreşedinte CSM şi ex-procuror şef al DIICOT, Codruţ Olaru.
Numai de la DIICOT s-au pensionat, în această perioadă, 19 procurori, iar de la DNA au plecat din sistem nouă anchetatori. 26 de procurori s-au pensionat, renunţând la funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la Secţia Parchetelor Militare. Până şi de la Inspecţia Judiciară au plecat, la pensie, procurori, iar alţi trei pensionari erau detaşaţi sau delegaţi la Consiliul Superior al Magistraturii.
Pe lângă aceştia, au părăsit sistemul numeroși procurori de la parchete de pe lângă judecătorii, tribunal sau curţi de apel. Motivul nu pare a fi legat de vârstă, ci de pericolul ca legislaţia privind pensionarea să se modifice. Spre exemplu, Mihai Eduard Ilie, şef al Biroului Criminalistică din PÎCCJ, a cerut, la 6 decembrie 2022, pensionarea, în condiţiile în care acesta a fost numit procuror la 24 octombrie 2000, cu o vechime de 22 de ani şi 3 luni. În aceeaşi situație s-a regăsit Costin Vârlan, şef al Serviciului Cooperare Internaţională din DNA, sau Bogdan Orest Păcurariu, procuror în cadrul DIICOT Galaţi.
Cu 23 de ani şi 8 luni vechime de la numirea în funcţia de procuror, au făcut cereri de pensionare Adina Petrescu, procuror la Secţia de Urmărire Penală din Parchetul General, Nicoleta Neagu, procuror la DIICOT, sau Emilia Daniela Negraia, şefa Serviciului Teritorial Galaţi al DIICOT.
Avem, însă, pe listă procurori care, la momentul înaintării cererii de pensionare, aveau 23 de ani de activitate, cum este cazul lui Paul Ardeleanu, şef al DIICOT Constanţa, sau cu 22 de ani şi 6 luni vechime, cum este cazul lui Iulian Dinu, procuror militar la Secţia Parchetelor Militare din PÎCCJ.
Parchetul General: Ordonanţa tăierii cheltuielilor publice va lăsa sistemul şi fără procurori, şi fără parchete, la propriu
În acest context al depopulării parchetelor, ca urmare a umblării la pensiile speciale, vine peste sistem un al tăvălug. Dacă, în cazul pensiilor speciale, Curtea Constituţională a tranșat, săptămâna trecută, situaţia, în sensul admiterii excepției de neconstituţionalitate ridicate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul posibilei adoptări de către guvern a unei ordonanţe de urgenţă unele măsuri bugetare în domeniul cheltuielilor publice lucrurile pot conduce chiar şi la desfiinţarea unor parchete.
La finalul săptămânii trecute, procurorul general al României, Alex Florin Florenţa (FOTO), a atras atenţia politicului, prin intermediul unui comunicat de presă, că unele dispoziții ale proiectului de act normativ menționat pot genera disfuncționalități majore în activitatea parchetelor. „Dacă ordonanța de urgență s-ar aplica instituțiilor din sistemul judiciar s-ar produce, implicit, schimbări esențiale în organizarea internă a acestor instituții, cu modificarea corelativă a legilor de organizare și funcționare a respectivelor instituții, ceea ce ar produce grave perturbări în activitatea de urmărire penală”, se precizează în comunicat.
Anularea posturilor vacante neocupate
Un prim aspect criticat de PÎCCJ este articolul VI alineat 1 din proiectul de act normativ care se referă la „anularea posturilor vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență”. „Aplicarea acestor dispoziții în cazul parchetelor ar crea premisele unui blocaj în activitatea judiciară, cunoscute fiind dificultățile cu care acestea se confruntă (nenumărate parchete au posturi vacante şi/sau au înregistrat o încărcătură pe procuror peste media naţională). În prezent, la nivelul parchetelor sunt vacante 903 posturi de procuror, dintr-un total de 3.040 posturi, reprezentând un procent de 29,70%. În situația adoptării măsurilor preconizate, vor fi parchete care vor fi desființate de facto sau vor funcționa cu unul sau doi procurori, fiind imposibilă asigurarea activității acestora cu respectarea tuturor exigențelor impuse de statul de drept”, arată Parchetul General.
Conform sursei citate, există unități de parchet unde toate posturile de procuror sunt vacante, precum Parchetul de pe lângă Judecătoria Măcin sau Parchetul de pe lângă Judecătoria Însurăței, iar în perioada imediat următoare și alte unități de parchet vor fi în situația de a nu mai avea niciun procuror în schemă. „În cazul acestor parchete, aplicarea dispozițiilor ordonanței de urgență ar echivala cu desființarea de facto a acestor unități, aspect care ar duce la încălcarea dispozițiilor art. 100 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 care prevede că pe lângă fiecare instanță să funcționeze o unitate de parchet”, mai atrage atenţia comunicatul. Mai mult, există nenumărate unități de parchet care funcționează cu un singur procuror în schemă, precum Parchetul de pe lângă judecătoriile Moldova Nouă, Făget, Gheorgheni, Darabani, Dorohoi, Moreni, Pătârlagele, Râmnicu Sărat, Mizil, Brezoi, Bălcești, Carei, Adjud, Vânju Mare, Strehaia, Babadag, Târgu Lăpuș, Sighetu Marmației, Zimnicea, Onești, Mediaș”.
O parte din sistem funcţionează cu jumătate din schemă
„Atragem atenția că inclusiv parchete de pe lângă tribunale, precum Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila și Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, care au în competență investigarea unor infracțiuni de o gravitate deosebită, precum cele de omor, evaziune fiscală, spălarea banilor și infracțiuni de corupție, funcționează în acest moment cu un sigur procuror în schemă. Perpetuarea acestei situații va determina imposibilitatea gestionării unor fenomene infracționale grave. Totodată, un număr semnificativ de parchete funcționează cu mai puțin de jumătate din personalul aferent schemelor de personal actuale (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, Parchetul de pe lângă Tribunalele Alba, Călărași, Ialomița, Constanța, Tulcea, Mehedinți, Olt, Galați, Brăila, Vrancea, Vaslui, Satu Mare, Arad, Caraș Severin)”, mai arată conducerea Parchetului General.
În acest sens, dată fiind situația concretă a parchetelor și „pentru a evita producerea unor consecințe devastatoare asupra activității instituțiilor din sistemul judiciar, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat Ministrului Justiției o adresă prin care solicită ca actul normativ preconizat a fi adoptat să nu fie aplicat instituțiilor din cadrul sistemului judiciar”.