În toamna anului 2024, când devenise evident că Donald Trump avea șanse mari să revină la Casa Albă în aproximativ șase săptămâni, acesta a fondat, împreună cu prietenul său, Steve Witkoff, o companie de criptomonede numită World Liberty Financial (WLF).
Afacerea s-a dovedit rapid un vehicul ideal pentru transformarea influenței politice în câștig financiar, scrie Andrew C. McCarthy, un cunoscut avocat american, editorialist pentru „National Review”, una dintre cele mai influente publicații de orientare conservatoare din Statele Unite.
Domeniul criptomonedelor este opac, greu de înțeles pentru publicul larg, fiind învăluit, de cele mai multe ori, într-o aură de mister. Valoarea reală a acestor produse este vag definită, iar beneficiile promovate de investitori sunt dificil de verificat.
De altfel, potrivit unei statistici oferite de Rezerva Federală a SUA, doar 2% dintre americani au folosit criptomonede pentru plăți în 2024.
În acest context, o afacere crypto - fie că este vorba despre tokenuri, monede digitale sau alte instrumente financiare - oferă cadrul ideal pentru a masca favoruri politice sub forma unor tranzacții aparent legitime.
În plus, faptul că fiii lui Trump și ai lui Witkoff nu ocupă funcții guvernamentale le permite acestora să susțină că WLF este o inițiativă privată, separată de influența politică a președintelui.
În realitate, tocmai această influență a fost principalul magnet pentru investițiile străine și pentru interesul pieței.
Banii EAU și grațierea lui Zhao
Conform informațiilor apărute în spațiul public, un miliardar canadian de origine chineză, Changpeng Zhao, condamnat pentru infracțiuni financiare și fondatorul platformei de criptomonede „Binance”, a contribuit cu expertiză tehnică esențială la construirea infrastructurii WLF.
Zhao încerca în acel moment, cu disperare, să obțină o grațiere prezidențială.
Printre cei implicați se numără și un apropiat al acestuia, șeicul Tahnoon bin Zayed al Nahyan, șeful serviciilor de informații și al doilea cel mai influent membru al familiei regale din Emiratele Arabe Unite (EAU), micul stat, extrem de bogat, din zona Golfului.
Emiratele aveau ambiții serioase să devină un pol global în domeniul inteligenței artificiale, însă administrația de la Washington le blocaseră accesul la tehnologia americană de ultimă generație, inclusiv la cipurile avansate, din cauza legăturilor strânse cu Partidul Comunist Chinez.
În același timp, conducerea de la Abu Dhabi avea interesul direct ca Zhao - stabilit în Dubai - să fie grațiat, ceea ce ar fi permis mutarea operațiunilor „Binance” în Emirate, fără obstacolele legale generate de condamnările sale.
Cu doar patru zile înainte de învestirea lui Donald Trump, în ianuarie 2025, Emiratele Arabe Unite au început să direcționeze sume uriașe către afacerea crypto a președintelui. Datele, devenite ulterior publice, arată că investițiile s-au ridicat la cel puțin 2,5 miliarde de dolari.
Înainte de încheierea primului an al noului mandat prezidențial, Changpeng Zhao - fondatorul „Binance”, condamnat penal - a primit grațierea mult așteptată.
În același timp, Emiratele au obținut acces la cipuri americane avansate, au fost primite cu onoruri la Casa Albă și au fost promovate, politic și simbolic, în postura unui actor major în geopolitica Orientului Mijlociu.
Mai mult, administrația Trump a inclus EAU în proiectul „Stargate”, o inițiativă strategică pentru construirea unei infrastructuri globale de inteligență artificială și super-computing.
Emiratele au primit inclusiv o participație în „TikTok”, după ce președintele - ignorând timp de un an o lege a Congresului care impunea vânzarea participației chineze - a încheiat un acord menit să mențină platforma operațională în SUA.
Dublu standard politic
Înainte de a intra în detaliile acestei afaceri, merită reamintit că presa conservatoare și republicanii din Congres au investigat intens afacerile familiei Biden, acuzate că ar fi profitat de influența politică a fostului președinte Joe Biden, mai remarcă McCarthy.
Trei comisii parlamentare, conduse de congresmanul James Comer, au petrecut sute de ore strângând probe, audiind martori și amenințându-l pe Hunter Biden, fiul președintelui, cu sancțiuni pentru sfidarea Congresului.
Republicanii au mers până la declanșarea unei anchete de punere sub acuzare a președintelui, care s-a concretizat într-un raport dur despre o presupusă „conspirație de monetizare a funcției publice a lui Joe Biden în beneficiul familiei sale”.
Raportul, întins pe 291 de pagini, menționa obsesiv suma de „peste 27 de milioane de dolari” obținută, potrivit acuzațiilor, în urma afacerilor de influență.
Indignarea republicanilor a fost amplificată de faptul că banii ar fi provenit de la actori străini, în special din China, iar raportul de punere sub acuzare a președintelui susținea că interesele familiale au prevalat asupra interesului național.
Documentul afirma tranșant:
„Joe Biden a manifestat un comportament pe care Părinții Fondatori au încercat să îl prevină prin prevederile Constituției privind impeachmentul: abuz de putere, încurcături externe, corupție și obstrucționarea investigațiilor”.
Diferența de scară
Care este însă diferența esențială dintre afacerile familiei Biden și cele ale familiei Trump? Dimensiunea.
Potrivit acestei analize, ar trebui adăugate două zerouri la suma invocată în raportul de impeachment pentru a ajunge în apropierea câștigurilor obținute de Trump doar din relația cu Emiratele Arabe Unite.
Desigur, Donald Trump nu poate fi acuzat că ar fi obstrucționat anchete ale Congresului. Nu există astfel de anchete. James Comer este ocupat cu alte subiecte, iar interesul republican pentru afacerile de familie pare să fi dispărut exact în momentul în care îmbogățirea peste noapte a președintelui Trump a atins asemenea proporții încât 27 de milioane de dolari abia mai reprezintă o eroare de „rotunjire”.
Investigația care a scos la lumină afacerea Trump-EAU
Capacul a fost ridicat definitiv de pe această poveste cu accente sordide, cea a legăturilor dintre Donald Trump și Emiratele Arabe Unite, printr-o anchetă de amploare publicată recent de prestigiosul ziar american „The Wall Street Journal” (WSJ).
Până la apariția acestui material, devenise deja cunoscut faptul că actualul șef al Casei Albe l-a grațiat în mod șocant pe Changpeng Zhao, după ce acesta ar fi contribuit la orchestrarea achiziției, de către EAU, a unor active crypto în valoare de două miliarde de dolari, în cadrul afacerii Trump.
Tot din relatările WSJ reieșea că Zhao pusese la dispoziția WLF expertiza tehnică a platformei „Binance”, esențială pentru dezvoltarea infrastructurii crypto.
Noile dezvăluiri merg însă mult mai departe. Potrivit anchetei, șeicul Tahnoon bin Zayed al Nahyan și Emiratele Arabe Unite au fost parteneri discreți ai WLF încă de la început. Aceștia ar fi finanțat compania cu 500 de milioane de dolari, oferind totodată suport tehnic - o parte semnificativă fiind furnizată de un alt reprezentant al conducerii de la Abu Dhabi.
Investiția a fost realizată chiar înainte ca Trump să preia oficial mandatul și cu doar câteva săptămâni înainte ca WLF să lanseze propriul „stablecoin”, un element-cheie al afacerii.
Ce urmează
Pe măsură ce democrații încep să se mobilizeze - iar termenul „impeachment” (punere sub acuzare a președintelui) a intrat deja în vocabularul public, la fel cum republicanii l-au folosit în cazul Biden - afacerea crypo a familiei Trump se va transforma, foarte probabil, într-o armă politică tot mai des folosită contra actualului șef al Casei Albe
Chiar dacă lumea criptomonedelor pare greu de înțeles, subiectul va domina agenda publică în lunile următoare, pe fondul alegerilor intermediare pentru Congresul SUA, de la jumătatea mandatului prezidențial.
Afaceri globale, sprijinite de guverne străine
O analiză realizată recent de consiliul editorial al publicației „The New York Times”, pe baza investigațiilor mai multor organizații media, arată că Donald Trump a obținut cel puțin 1,4 miliarde de dolari, folosindu-se de poziția de președinte al Statelor Unite.
Aproape sigur suma este subestimată, deoarece o parte din câștiguri nu sunt publice, iar fluxul de bani continuă să intre în conturile președintelui, scrie ziarul american, care detaliază modurile prin care familia liderului american a pus mâna pe o sumă impresionantă, într-un interval de timp relativ scurt.
Spre exemplu, familia Trump a obținut cel puțin 23 de milioane de dolari din licențierea numelui „Trump” în afara SUA, după realegerea actualului lider american în funcția de președinte.
Un hotel în Oman, un turn de birouri în vestul Indiei sau un teren de golf la periferia Riadului, în Arabia Saudită, sunt doar câteva dintre cele peste 20 de proiecte externe dezvoltate de „Trump Organization”. Multe dintre acestea necesită cooperarea directă a guvernelor locale.
Potrivit Reuters, aceste acorduri au adus milioane de dolari familiei Trump, iar administrația americană a tratat ulterior aceleași state cu o vizibilă indulgență.
Un exemplu relevant ar fi acela că Statele Unite au redus amenințarea unor tarife vamale impuse Vietnamului, la aproximativ o lună după ce „Trump Organization” a demarat construcția unui complex de golf de 1,5 miliarde de dolari lângă Hanoi. Autoritățile vietnameze au ignorat propria legislație pentru a accelera aprobarea proiectului.