Delta Dunării este o zonă specială, unde normele și legislația internațională nu permit orice fel de turism. Cu toate acestea, numărul vizitatorilor crește constant, în fiecare an, pentru că atât românii, cât și străinii sunt atrași din ce în ce mai mult de această destinație unică în lume. Nu se poate face turism de masă, nici nu se pot practica multe forme de turism de aventură, deși ar fi mulți doritori. Dar s-a găsit o formulă ideală de a păstra Delta curată și de a atrage mai mulți vizitatori, în continuare.
În Delta Dunării sunt multe lucruri care nu se pot face, astfel încât nu se pot aplica standardele valabile pentru celelalte zone turistice din România și din lume. În primul rând nu se poate face turism de masă, pentru că Delta nu are aeroport și autostrăzi, nici pe canalele navigabile nu se poate circula cu orice fel de vehicul și cu orice viteză, iar numărul ambarcațiunilor nu poate depăși o anumită limită, pentru că ar distruge rezervația. În Deltă nu putem compara numărul locurilor de cazare cu cele de pe Valea Prahovei sau de la Mamaia, pentru că aici nu pot veni dezvoltatori imobiliari să construiască la fel ca pe uscat, în afara Rezervației. Tocmai de aceea este greșită orice analiză comparativă cu stațiunile turistice clasice. Nu se poate face nici agrement ca în alte zone acvatice, pentru că s-ar distruge ecosistemul. Unii temerari au crezut că pot face raliuri sau concursuri de ATV-uri și de motociclete Enduro pe dunele de nisip care sunt incluse în Patrimoniul UNESCO, fiind dezamăgiți de răspunsul negativ al administrației Rezervației. Dar toți cei obișnuiți cu noile tendințe din turism trebuie să înțeleagă valoarea pe care o are Delta Dunării ca Rezervație a Biosferei, deci și regulile speciale pe care le presupune. Ceea ce se poate face în Delta Dunării s-a denumit „turism lent”. Iar proiectele de dezvoltare a acestei destinații trebuie să țină cont de acest specific zonal.
Stabilirea unor criterii și reguli clare
Un proiect pentru viitorul dezvoltării durabile a Rezervației Biosferei Delta Dunării prevede, în primul rând, integrarea definiției de turism deltaic printre cele deja existente în legislație. Acest lucru implică stabilirea unor reguli foarte clare și a îmbinării perfecte a celor trei valori de patrimoniu din această zonă specială: natural, cultural și economic. Cel mai mulți vizitatori se gândesc în primul rând la natură, atunci când vine vorba despre Delta Dunării, însă aici găsim și cea mai importantă regiune a României care a conservat valorile culturale ale celor 14 etnii care conviețuiesc de sute de ani în această zonă. Tot aici sunt și semne ale istoriei milenare a acestor locuri, păstrate de zidurile cetăților dobrogene. Patrimoniul economic al deltei le include, practic, pe primele două, pentru că turismul înseamnă și pescuit, gastronomie, ospitalitate, locuri de cazare, evenimente și transport pe apă. Asociația pentru Managementul Destinației Turistice Delta Dunării a prezentat, săptămâna aceasta, noul proiect integrat de dezvoltare durabilă a Rezervației Biosferei, centrat pe integrarea componentelor definitorii ale acestei zone: biodiversitate și dezvoltarea comunităților prin turism; digitalizarea destinației, integrarea turismului deltaic printre formele de turism recunoscute în România și creșterea nivelului de absorbție a fondurilor europene destinate turismului.
Un produs turistic și un brand propriu
Se pregătește inclusiv crearea unui brand al destinației, separat de brandul de țară. „Proiectul «Delta pentru Oameni – Oameni pentru Deltă» a fost conceput astfel încât să contribuie, simultan, la creșterea calității vieții locuitorilor din Rezervație și la o mai bună conservare a patrimoniului natural. Prioritățile în turism induc o serie de obiective, respectiv crearea Legii speciale OMD (Organizații de Management al Destinației – n.r.) și promovarea acesteia în Parlamentul României, crearea unei platforme de date în turism, interoperabilă și cu celelalte instituții cu atribuții în Rezervația Biosferei Delta Dunării, promovarea turismului deltaic, bazat pe vizitare lentă, în armonie cu natura și biodiversitatea Deltei, ce reprezintă principala componentă în dezvoltarea unei economii locale durabile. De asemenea, ne concentrăm asupra inițierii procesului de realizare a brandului Destinației Delta Dunării, ce va include definirea turismului deltaic bazat pe ecoturism, cicloturism, servicii, tradiții, gastronomie, produs viticol, produse locale. O altă țintă este profesionalizarea resursei umane pentru promovarea unitară, eficientă și coerentă. Urmărim și interconectarea proiectelor relevante pentru implementarea conceptului Delta Inteligentă”, explică președintele AMDTDD, Cătălin Țibuleac.
Proiectele bune aduc și creșteri spectaculoase
Analiza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că după ce 2020 a fost un an marcat de restricțiile pandemiei și din această cauză s-a înregistrat o scădere a numărului de turiști, anul în curs este comparabil cu 2019, care a fost un vârf de creștere a interesului vizitatorilor pentru această zonă din ultimii ani. S-au înregistrat 125.181 de sosiri ale turiștilor în primele 8 luni ale anului 2019, 83.138 în aceeași perioadă a anului trecut și 111.824 în aceeași perioadă a anului 2021. „Din cauza pandemiei care încă nu s-a încheiat, observăm o scădere de 10,67% a numărului de turiști în primele opt luni ale anului în curs, față de aceeași perioadă din 2019, însă avem o creștere de 34,5% a numărului de turiști în primele opt luni, față de aceeași perioadă din 2020. Creșterea constantă a atractivității Deltei Dunării se poate observa clar dacă vom compara numărul de turiști înregistrați anual, în perioada 2017-2021. În anul 2017 s-au înregistrat în Delta Dunării 100.430 de sosiri ale turiștilor, din ianuarie până la sfârșitul lunii decembrie, iar 2018 a venit cu o creștere spectaculoasă, ajungându-se la 168.055 de turiști, iar în 2019 a continuat creșterea, până la 168.412 de turiști. Scăderea cauzată de pandemie se poate observa în 2020, când au vizitat Delta doar 119.019 turiști”, mai explică președintele AMDTDD.
Strategiile se bazează pe atractivitate
De altfel, analiza datelor statistice mai arată că anul 2018 a venit cu o creștere spectaculoasă de 67% a numărului de turiști, comparativ cu anul 2017, situându-se pe primul loc în România. Dacă luăm în considerare datele din primele nouă luni ale aceluiași an, observăm o creștere cu 77% în perioada care contează, adică în sezon, scăderea la 67% fiind rezultatul scăderii naturale din ultimele luni ale anului, care sunt în extrasezon. În județul Tulcea sunt 12.405 locuri de cazare autorizate, dintre care 9.321 doar în Delta Dunării. Dintre acestea, în zona continentală sunt 3.084 de locuri de cazare și restul în zona Rezervației. Aici sunt permise doar anumite tipuri de construcții, iar numărul camerelor nu poate înregistra creșteri spectaculoase. De aceea, strategiile pentru creșterea numărului de turiști trebuie să se bazeze pe creșterea atractivității zonei, nu pe cea a numărului locurilor de cazare, pentru că Delta nici măcar nu permite existența simultană a unui număr de turiști pe zi. În ultimele două luni ale fiecărui an scade numărul vizitatorilor, pentru că se intră în extrasezon, iar multe dintre locurile de cazare nu mai sunt accesibile. Însă, în ultimii ani, cei care au dorit să viziteze Delta Dunării iarna au avut oferte speciale, inclusiv pentru Crăciun și Revelion. O atracție deosebită o reprezintă sărbătorile organizate aici de rușii lipoveni, pe stil vechi. Aceste oferte fac și mai atractivă destinația turistică, prin tradițiile și gastronomia locului, parte a patrimoniului cultural deltaic.
Implementarea viziunii și a măsurilor corespunzătoare va conduce la schimbarea de paradigmă în Delta Dunării, în sensul alinierii zonei la cele mai înalte standarde de protecție a patrimoniului natural, în echilibru cu dezvoltarea economică durabilă a comunităților și creșterea calității vieții locuitorilor.
Cătălin Țibuleac, președintele AMDTDD
În 2019 numărul turiștilor s-a menținut pe același trend crescător ca în 2018, înregistrându-se o prezență a numărului de turiști cu 2% mai mare față de 2018. Inclusiv în 2020 s-a înregistrat o creștere, comparativ cu anul 2017, când nu era înființată AMDTDD, numărul turiștilor fiind cu 15% mai mare, ca urmare a strategiei AMDTDD de a promova județul Tulcea drept cea mai sigură destinație în context pandemic.
Cătălin Țibuleac, președintele AMDTDD