Medicina modernă tinde să transforme dezideratul prevenţie într-un capitol separat , medicina preventivă. În acest context, se poate plasa şi chirurgia toracică care este în fapt o chirugie funcţională. Adică, indiferent de procedeul chirurgical ales, funcţionalitatea plămânului trebuie să-i permită pacientului o respiraţie în parametri vitali-păstrarea funcţiei ventilatorii pe baza căreia acesta poate fi reintegrat în societatate.
În ultimele decenii, dezvoltarea necontrolată a industriilor poluante, indicii ridicați ai noxelor din marile aglomerări urbane, la care se adaugă și o alimentație dezechilibrată sunt principalii factori de risc funcționali în patologia pulmonară și implicit în chirurgia toracică. Sedentarismul, obezitatea și viciile, precum fumatul și consumul de alcool sunt de asemenea, factori ce afectează funcționalitatea, dar și mecanismele fiziologice de apărare pulmonară. Aceste date sunt cunoscute și dezbătute în literatura de specialitate, dar din nefericire, teoria nu este întodeauna aplicată.
În perioada preșcolară și școlară, educația medicală este tratată superficial, ceea ce determină peste ani apariția factorilor predispozanți și de risc pulmonar. Astfel, obezitatea instalată în perioada copilărie-adolescență duce la micșorarea mobilității diafragmului care este responsabil de cca 60% din capacitatea pulmonară. Prevenția obezității, completată cu activitatea fizică (obligativitatea orelor de educație fizică în școală) sunt mijloace relativ banale de combatere a sedentarismului și de creștere a capacității funcționale pulmonare. O serie de studii, relativ recente, au demonstrat o relație direct proporțională între dezvoltarea musculaturii lojei anterioare a coapsei, recte mușchiul cvadriceps și funcția respiratorie. Pozițiile vicioase în timpul scrisului duc adesea la deformarea coloanei vertebrale și impicit a cutiei toracice care au ca efecte, în timp, o perturbare a dinamicii toracelui cu diminuarea funcției respiratorii. Deși sunt lucruri cunoscute și relativ ușor de remediat, ele sunt bagatelizate, iar cu vârsta apar și consecințele agravante.
O serie de obiceiuri vicioase din perioada copilăriei, cum ar fi respirația orală, duc la dezvoltarea deficitară a căilor respiratorii superioare și la apariția infecțiilor repetate cu afectare tardivă a funcției respiratorii. Acestea sunt câteva exemple de factori predispozanți din perioada copilăriei care pot fi relativ ușor remediați prin aplicarea medicinei preventive.
Evitarea noxelor(pulberi) și combaterea fumatului, atât activ, cât și pasiv, sunt factori determinați în afectarea funcției, cât și în cauzalitatea afecțiunilor pulmonare, cel mai grav fiind cancerul pulmonar. Aceste persoane considerate cu factori de risc, trebuie dispensarizate, controalele medicale periodice fiind incluse în categoria prevenției medicale. Utilizarea scriningului radiologic pulmonar este obligatoriu,fiind inclus și în programele de sănătate ale ministerului de resort.
În concluzie, funcția respiratorie este factorul de risc prioritar în chirurgia toracică care, în esență, este o chirurgie de rezecție pulmonară – amputarea pulmonară duce la diminuarea respirației. În această dilemă, rezecția leziunii trebuie să asigure funcționalitatea pulmonară.
Prof.dr.Nicolae Galie-Institutul Marius Nasta București