Paul Racoviță, inspector general al ISC, spune că se confruntă și cu un deficit foarte mare de specialiști în domeniul construcțiilor: „Am județe cu 3 inspectori”.
Cele mai grave nereguli la proiectarea și execuția construcțiilor sunt cele care, odată ce sunt depistate de inspectorii în construcții, conduc la oprirea de lucrări, la expertizare tehnică și, de multe ori, la reconstrucție, iar statistica realizată de reprezentanții Inspectoratului de Stat în Construcții arată că acestea nu au fost deloc puține.
Astfel, din datele centralizate pe ultimii cinci ani – mai exact în perioada 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2022 -, reiese că nu mai puțin de 2.076 de lucrări de construcții au fost oprite, la nivel national, de către inspectorii din cadrul ISC, din cauza neconformităților constatate în cadrul controalelor efectuate pe șantiere. Cele mai multe au fost oprite în anul 2020 (456), iar anul trecut au fost 409.
De asemenea, în cei cinci ani, reprezentanții ISC au cerut experizarea lucrărilor executate la 2.691 de construcții, ca să se evalueze starea tehnică a acestora, și au dispus refacerea lucrărilor în 1.808 cazuri.
Pentru 70 de construcții, inspectorii au dispus consolidarea lucrărilor, iar în 26 de cazuri aceștia au interzis utilizarea construcțiilor verificate, potrivit documentului pe care ni l-au transmis reprenzentanții ISC.
Unde sunt cele mai multe „bube”
După cum reiese din acesta, norma cel mai frecvent încălcată este obligația proprietarilor și administratorilor construcțiilor de a urmări comportarea în timp a acestor construcții, pe baza cerințelor cuprinse în cărțile tehnice.
„Urmărirea comportării în timp a construcțiilor este un tip de control pe care-l facem la lucrările aflate în exploatare”, ne-a explicat Paul Racoviță, inspector general al ISC.
După verificările făcute de inspectori la construcțiile date deja în folosință, în perioada 2018-2022, au fost dispuse nu mai puțin de 7.764 de măsuri ca urmare a „neconformităților cu grad mare de repetabilitate”.
După cum reiese din rapoartele trimestriale ale autorității în domeniul construcțiilor, aceste nereguli constau în „neexecutarea obligațiilor privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor, a lucrărilor de întreținere, de reparații și de consolidare, lipsa documentelor și a documentațiilor are stau la baza efectuării acestei activități, necompletarea și nepăstrarea cărții tehnice conform prevederilor legale, neexecutarea obligațiilor ce le revin de întreținere/ reparații/ consolidare a construcțiilor, precum și lipsa angajării de personal specializat în acest domeniu de către proprietarii care dețin construcții pentru a putea efectua activitatea de urmărire curentă”.
Cu toate acestea, în România, standardele de proiectare a construcțiilor sunt ridicate, potrivit specialiștilor, iar „coeficienții de siguranță sunt sporiți aproape la 2-3 ani”, astfel că declarații alarmante cu privire la rezistența construcțiilor ridicate în București după 1990 în cazul unui cutremur puternic sunt nefondate.
„Sunt deficiențe punctuale, care se pot remedia, și deficiențe care nu se pot remedia – și au fost cazuri în care s-au desființat parțial, s-au refăcut… Dar ideea asta că toate construcțiile după '90 vor fi la pământ (în cazul unui cutremur mare, ca în Turcia – n.r.), nu! Este exclus!”, spune Paul Racoviță, inspector general al ISC
Inspectorii dispun, instituțiile îi ignoră
Respectarea disciplinei în construcții este extrem de importantă pentru asigurarea siguranței cetățenilor, în cazul producerii unui seism, se arată într-un raport al Curții de Conturi cu privire la eficiența măsurilor luate în scopul prevenirii și înlăturării efectelor unui cutremur major în București, însă „cadrul legislativ existent nu asigură un nivel adecvat de responsabilizare a celor implicați”.
Astfel, deși inspectorii din cadrul ISC „au dispus întocmirea de expertize tehnice ale căror rezultate au determinat, în majoritatea cazurilor, măsuri pentru punerea în siguranță a construcțiilor”, raportul de audit semnalează „gradul foarte redus de îndeplinire de către instituțiile publice a măsurilor dispuse de către ISC (sub 50%) de expertizare tehnică a construcțiilor și efectuare a lucrărilor de consolidare a construcțiilor”.
Mai mult, răspunderea în solidar prevăzută de cadrul legal diluează nivelul de răspundere individuală în acest domeniu. „În fapt, răspunderea fiecărui factor implicat în procesul de asigurare a calității în construcții este mult diluată, nefiind detaliată responsabilitatea specifică a fiecărui factor implicat. Nu există prevederi prin care constructorii să fie obligați să garanteze calitatea construcției pe termen lung în fața consumatorilor finali (proprietari, utilizatori)”, se precizează în documentul, publicat, anul trecut, de Curtea de Conturi.
Criză masivă de specialiști: „În toată țara sunt 16 arhitecți”
ISC se confruntă și cu o masivă criză de specialiști, subliniază raportul amintit mai sus. Deficitul de ingineri în domeniul construcțiilor este semnalat și de șeful ISC.
„Am un deficit la nivelul instituției de aproape 200 de inspectori. Ocupate sunt vreo 350 de posturi în toată țara, pentru că nu sunt specialiști. Am scos posturi la concurs, anul trecut, anul ăsta scot din nou absolut tot ce avem ca funcție de inspector. Dar, am scos posturi la concurs și din 100 de puncte, m-au luat 6 puncte - 7 puncte. Deficitul pe piață este imens. Se cunoaște acest lucru, l-am discutat și la minister, l-am discutat și la Guvern. Soluțiile - și foarte puține, și neaplicabile în acest moment. Să nu mai spun de specializările: drumar, arhitect, instalator - e jale! În toată țara sunt 16 arhitecți. Am județe cu 3 inspectori”, ne-a spus Paul Racoviță, precizând că, din cele puțin peste 1.000 de posturi, câte sunt în total în grila de personal aprobată pentru întreaga instituție, circa 600 sunt de inspectori.
Cea mai mare problemă în atragerea specialiștilor în construcții este nivelul de salarizare.
„La maximul carierei ajung nici măcar la 6.000 de lei, în condițiile în care pe piața liberă orice discuție salarială cu inginerii începe de la 10.000 în sus”, subliniază șeful autorității în domeniul construcțiilor.
Nerespectarea proiectului tehnic, proiecte incomplete sau folosirea materialelor nepermise se numără printre încălcările grave ale normelor în construcții, care pot duce, dacă sunt depistate, la oprirea lucrărilor.
Conform datelor instituției, în prezent, ISC are în evidență peste 160.000 de obiective de investiții în execuție și doar 350 de inspectori cu atribuții de control în toată țara.