România are potențialul de a redeveni un nume de referință în Europa în domeniul longevității, dacă va reuși să valorifice moștenirea Anei Aslan – pionier mondial al medicinei anti-îmbătrânire. Specialiștii susțin că viitorul aparține medicinei preventive inteligente, care combină știința, educația și tehnologia pentru a transforma îmbătrânirea într-un proces activ și conștient, potrivit Antena 1.
România deține o tradiție solidă și o expertiză recunoscută în domeniul medicinei longevității, însă, potrivit experților, se află încă într-o etapă de tranziție față de alte state europene unde politicile pentru îmbătrânirea activă sunt deja consolidate.
Potrivit Prof. Dr. Luiza Spiru, Președinte al Fundației Ana Aslan Internațional și Profesor Universitar la UMF „Carol Davila” București, țara noastră are nevoie de politici publice coerente, care să unească sănătatea, educația și cercetarea într-un sistem real de prevenție.
„Avem potențialul și resursele umane pentru a deveni un centru regional de excelență în domeniul longevității. Totul depinde de capacitatea noastră de a construi politici bazate pe știință, colaborare interdisciplinară și inovație”, a declarat Prof. Dr. Luiza Spiru, care va fi prezentă la a treia ediție a Congresului Național pentru Îmbătrânire Activă, ce va avea loc la București în perioada 17-18 noiembrie.
Viitorul: Medicina Preventivă Inteligentă
Specialiștii susțin că direcția către care se îndreaptă medicina este Medicina Preventivă Inteligentă – un concept modern ce integrează educația, cercetarea, tehnologia și inteligența artificială pentru a preveni bolile înainte de a apărea.
Prof. Dr. Spiru consideră că următorul deceniu ar trebui dedicat consolidării unui nou model medical, centrat pe educație și prevenție. Ea subliniază importanța formării profesioniștilor din sănătate și educării populației, astfel încât prevenția să devină un reflex natural, nu doar o recomandare medicală.
Un rol cheie îl joacă cercetarea translațională, care transformă rezultatele din laboratoare în soluții aplicabile în viața de zi cu zi. În paralel, digitalizarea și inteligența artificială oferă instrumente avansate pentru monitorizarea procesului de îmbătrânire și personalizarea intervențiilor medicale.
Tot mai des este menționat conceptul de „expert integrator” – medicul care analizează datele clinice, emoționale și sociale ale pacientului, creând un plan personalizat de prevenție. În această abordare, gestionarea stresului devine o componentă centrală, fiind considerată una dintre principalele arme împotriva îmbătrânirii premature.
„Medicina Longevității nu este doar despre tratarea bolilor, ci despre construirea echilibrului și responsabilității comune între medic și pacient. Este medicina viitorului, bazată pe predicție, educație și conștiință”, afirmă Prof. Dr. Luiza Spiru.
Îmbătrânirea, dincolo de prejudecăți
Pentru Prof. Dr. Spiru, longevitatea nu înseamnă doar o viață mai lungă, ci una trăită cu sens, independență și implicare socială. Ea insistă asupra nevoii unei schimbări de mentalitate, astfel încât îmbătrânirea să fie privită ca o etapă firească și valoroasă, nu ca o amenințare.
„Îmbătrânirea nu trebuie privită cu teamă, ci cu înțelepciune. Longevitatea nu înseamnă doar a trăi mult, ci a trăi activ, echilibrat și cu bucurie de viață”,
subliniază profesorul.
Într-o lume dominată de viteză și stres, mesajul Prof. Dr. Spiru este simplu, dar profund:
„Îmbătrânirea de mâine depinde de alegerile de azi. Aveți grijă de creierul vostru, de echilibrul emoțional și de energia vitală în fiecare zi.”
Ea amintește că adevărata „știință a longevității” începe cu educația, prevenția și iubirea de viață, acolo unde medicina, tehnologia și umanitatea se întâlnesc.