România este una dintre puținele țări din Uniunea Europeană fără o politică clară de dezvoltare orășenească și fără un program bugetar de stat dedicat zonelor urbane/metropolitane. În aceste condiții, dezvoltarea urbană nu este una sustenabilă și Guvernul recunoaște că ea este „caracterizată de tendințe negative, cum ar fi expansiunea urbană, suburbanizarea, creșterea costurilor locuințelor și utilităților, alături de provocări de mediu, cum ar fi poluarea și evenimentele meteo extreme generate de căldură”. Caracterizarea se regăsește în strategia „Politica Urbană a României 2035” pe care Executivul se pregătește să o adopte. Un document care însă nu aduce nimic nou, fiind mai degrabă o însumare a promisiunilor electorale pe care le fac candidații la fotoliul de primar din patru în patru ani.
Strategia vorbește despre principii și obiective prioritare care să transforme orașele României în unele reziliente, verzi, fără noxe și alte caracteristici la care locuitorii lor doar pot visa astăzi. În campaniile electorale toți candidații la funcția de primar promit că vor rezolva cu prioritate toate aceste probleme, dar când tragem linie și adunăm, vedem că realitatea nu se potrivește cu promisiunile. Că orașele mari sunt din ce în ce mai aglomerate, locuitorii lor trăiesc sufocați de poluare, infrastructura rutieră este total depășită, lipsesc spațiile verzi sau că multe orașe au decăzut din cauza depopulării, a șomajului foarte ridicat etc., sunt lucruri cunoscute de ani. O simt pe nervii și sănătatea lor în fiecare zi locuitorii orașelor și o știu și edilii, care însă fac prea puțin sau chiar nimic pentru a schimba această stare de lucruri.
Am putea avea Legea zonelor metropolitane
Odată cu adoptarea noii strategii, Guvernul ne promite că va exista o viziune unitară pentru dezvoltarea zonelor urbane. În prezent, gradul de urbanizare în România este de numai 55%, dar după standardele UE-OCDE, care țin cont inclusiv de fluxurile de navetiști, acesta ar fi de 76%. Zone urbane funcționale cuprind jumătate din localitățile României, generează 97% din dezvoltarea economică a țării și au un potențial și mai ridicat care ar trebui susținut prin crearea unei legi dedicate zonelor metropolitane, se arată în strategie. În plus, pentru că o mare parte din problemele de mediu sunt generate în zonele urbane (95% din emisiile de gaze cu efect de seră), intervenția în aceste zone este esențială pentru a asigura încadrarea în țintele stabilite prin Green Deal-ul European (Pactul Verde).
În total, 319 unități administrative sunt clasificate drept urbane, 102 fiind declarate municipii și 216 - orașe, la care se adaugă municipiul București. Localitățile din România se confruntă cu un puternic declin demografic, din cauza îmbătrânirii populației, a scăderii natalității și a migrației.
Cuvintele cheie - coerență, coordonare, corelare
Prin promovarea Politicii Urbane a României 2035, Guvernul precizează că „se stabilește o agendă comună a autorităților publice de la nivel central și local pentru îmbunătățirea cadrului de dezvoltare urbană, prin furnizarea unui set de măsuri coerente și prin coordonarea și corelarea domeniilor sectoriale și a diferiților actori”. Și pentru ca totul să devină mai clar, strategia include și Noua Cartă de la Leipzig, astfel că orașele vor fi modelate în jurul a trei dimensiuni: a) verzi și reziliente; b) productive și competitive; și c) echitabile şi incluzive. În plus Politica Urbană a României 2035 promovează și o a patra dimensiune, „oraşe bine guvernate”, un concept care acum le este străin multor primari.
Strategia propune majorarea marjelor de impozitare pe proprietate și adoptarea unor surse alternative de impozitare pentru a aduce mai mulți bani la bugetele orașelor. De asemenea, autoritățile locale ar trebui să elaboreze planuri pentru maximizarea veniturilor proprii.
Revin promisiuni istorice: creșterea calității vieții, vârf de lance
După ce ne-am lămurit că Politica Urbană a României 2035 are ca obiectiv transformarea zonelor urbane din țara noastră în orașe reziliente, incluzive, accesibile, productive și bine guvernate, strategia vine și cu un set de principii directoare de planificare, dezvoltare și management al orașelor de toate dimensiunile. Principiile valabile pentru activitățile de dezvoltare vor fi creșterea calității vieții cetățenilor, oportunități economice pentru populație și îmbunătățirea guvernării prin cooperare. Citindu-le, nu poți să nu te întrebi care este noutatea adusă. Toate aceste principii sunt mestecate în declarații sforăitoare de ani întregi de către politicieni, dar care au făcut prea puțin de-a lungul timpului pentru a le transpune în practică. Evident, aceste principii se subscriu unei priorități europene și anume tranziția către o economie circulară și sprijinirea orașelor pentru atingerea obiectivelor naționale privind schimbările climatice și decarbonizarea. Se discută mult despre atingerea neutralității climatice, dar primăriile mai au foarte de mult de lucrat la acest capitol, pentru că orașele mari sunt din ce în ce mai poluate, pentru că lipsesc investițiile în dezvoltarea infrastructurii rutiere, în condițiile în care traficul crește permanent.
Obiectiv transversal și fundamentarea nimicului
Pe lângă obiectivele prioritare ale noii strategii, aflăm că aceasta mai are și unul transversal, el fiind „valorificarea instrumentelor digitale pentru a atinge scopurile politicii și pentru a sprijini implementarea conceptului de smart city la nivel național”. Pe de altă parte, Politica Urbană 2035 respectă principiul autonomiei locale și subsidiarității. Ea nu va avea rolul de a înlocui politicile urbane și strategiile locale, despre care strategii recunoaște din start că nu prea există, ci de a le fundamenta.
Schimbări așteptate de ani
Politica urbană a României 2035 propune o serie de modificări legislative și strategice despre care, de asemenea, se vorbește de mult timp, dar s-a făcut prea puțin. Astfel, printre acestea se numără:
- Adaptarea legislației actuale pentru a stabili un obiectiv măsurabil mai realist cu privire la spațiile verzi necesare, o posibilă țintă fiind 15 m²/locuitor la o distanţă de 10 minute de zonele rezidențiale;
- Sprijinirea extinderii rețelei de monitorizare a calității aerului, iar pentru aceasta, cel puțin o stație de monitorizare trebuie amplasată în fiecare centru urban;
- Aplicarea regulamentului care stabilește un standard de 1,5 metri lățime pentru trotuare, pentru a le face disponibile tuturor, inclusiv persoanelor cu dizabilități;
- Modificarea Strategiei Naționale pentru Siguranța Rutieră, pentru a include semne speciale pentru ciclism;
- Clarificarea proprietăţii asupra clădirilor istorice, pentru a le reabilita și a le reintegra în circuitul economic;
- Extinderea accesului la internet pentru cetățeni și firme prin acces la rețelele și servicii de comunicații electronice locale și punctele de acces Wi-Fi;
- Simplificarea regimului de autorizare a lucrărilor pentru construirea infrastructurilor publice;
- Dezvoltarea unei baze de date comune a strategiilor existente la nivel național.